Mii de catalani au ieşit marţi în stradă, în semn de protest faţă de încarcerarea a doi importanţi lideri separatişti, inculpaţi de ”răzvrătire”, în contextul în care criza dintre Madrid şi susţinătorii independenţei Cataloniei se acutizează, relatează AFP.
Mii de angajaţi şi-au părăsit posturile marţi la prânz şi au ieşit sub cerul albasru al Barcelonei, dar şi în alte oraşe, adunându-se în tăcere în stradă timp de câteva minute, pentru a cere ”eliberarea deţinuţilor politici”.
Preşedintele separatist catalan Carles Puigdemont şi primarul Barcelonei Ada Colau au făcut la fel.
Now Carles #Puigdemont has arrived: this does not look like a negotiation with Madrid#SanchezYCuixart #Catalonia pic.twitter.com/5H1c6hykFU
— Jamie Johnson (@JamieoJohnson) October 17, 2017
Aceste manifestaţii au loc în contextul în care Madridul i-a dat marţi un ultimatum lui Puigdemont să renunţe în mod oficial la separatism. El are un ultim termen, până joi la ora locală 10.00 (11.00, ora României), să facă acest lucru.
În cazul în care nu dă înapoi, Guvernul spaniol al lui Mariano Rajoy ar putea să suspende total sau parţial autonomia Cataloniei, cu riscul de a agita şi mult strada.
O judecătoare de instrucţie a decis luni seara încarcerarea lui Jordi Cuixart şi a lui Jordi Sanchez, liderii principalele două asociaţiii separatiste din Catalonia, Omnium Cultural şi, respectiv, Adunarea Naţională Catalană (ANC).
Este ultima întorsătură a acestei crize între separatişti aflaţi la putere în Catalonia, o regiune în care trăiesc 16% dintre spanioli, şi instituţii spaniole, în care primii ameninţă că declară independenţa în mod unilateral.
În pofida faptului că societatea catalană este împărţită aproape în două pe tema independenţei, ei estimează că această cauză a lor este legitimată de către referendumul interzis de la 1 octombrie, în care revendică o victorie cu 90% din voturile exprimate de 43% de catalani cu drept care s-au prezentat la urne.
”Statul spaniol i-a privat mai întâi pe oameni de drepturile lor, iar acum îi privează şi de libertate”, şi-a exprimat nemulţumirea, marţi, Carme Güell, o esteticiană în vârstă de 62 de ani, care şi-a manifestat furia în tăcere timp de 15 minute oe un bulevard în centrul Barcelonei.
”Existenţa deţinuţilor politici nu are ce căuta astăzi în Uniunea Europeană (UE)”, a denunţat Ada Colau.
Primarul capitalei catalane se opune declarării independenţei, însă ea denunţă o ”judiciarizare a vieţii politice” în Spania.
Alte adunări în faţa prefecturilor sunt prevăzute marţi seara.
”DISTRUGERE DE PROBE”
Jordi Cuixart şi Jordi Sanchez - ”cei doi Jordi”, cum îi numeşte presa spaniolă - fac parte din nucleul dur al reprezentanţilor separatişti care, alături de Carles Puigdemont, au planificat acest referendum.
Magistrata a apreciat că ei riscă ”să distrugă probe” şi ”să recidiveze”, subliniind că fac parte dintr-un ”grup organizat”, al cărui scop este să caute independenţa Cataloniei ”în afara legalităţii”.
Înainte să fie plasat în detenţie, Jordi Cuixart a înregistrat un videoclip în care lansează un apel la ”seninătate”, precizând că, dacă va fi necesar, organizaţia sa acţiona ”în clandestinitate”, însă în mod paşnic.
”Cei doi Jordi” sunt suspectaţi că au îndemnat sute de persoane, pe 20 septembrie, la Barcelona, să blocheze ieşirea dintr-o clădire în care membri ai Grăzii Civile efectuau percheziţii în legătură cu organizarea referendumului.
Ei au fost văzuţi încurajând mulţimea, urcaţi pe un vehicul cu tracţiune integrală aparţinând Gărzii Civile.
”Nu există deţinuţi politici, ci politicieni în închisoare”, a declarat marţi ministrul Justiţiei Rafael Catala.
Ceea ce s-a întâmplat pe 20 septembrie nu era ”nici paşnic, nici civic”, a apreciat prefectul Cataloniei Enric Millo.
Carles Puigdemont lasă să planeze ameninţarea unei declaraţii de independenţă, însă Mariano Rajoy continuă să refuze orice dialog, atât timp cât separatiştii nu renunţă la această ameninţare.
Încarcerarea celor doi lideri separatişti este, în orice caz, o ”veste proastă”, aprecia marţi cotidianul catalan La Vanguardia, care se opune oricărei declarări unilaterale a independenţei, aprreciind că ar adăuga un ”element de tensiune”.
Carles Puigdemont este supus unor de presiuni de către aliaţii săi radicali să meargă înainte, în timp ce mediile de afaceri îşi exprimă îngrijorarea faţă de consecinţele economice ale crizei.
Aproape 700 de întreprinderi cu sediul în catalonia şi-au mutat sediile sociale în afara regiunii începând de la începutul lui octombrie.
Madridul şi-a revizuit în scădere, luni, previziunile de creştere în 2018, la 2,3% în loc de 2,6%, preconizând o reducere a cererii, antrenată de incertitudinea generată de criză.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
