Aproximativ 7.000 de oameni au adus un omagiu, duminică, pe străzile Bruxellesului, celor 32 de persoane ucise în atacurile de la 22 martie, într-un "marş împotriva terorii şi urii" organizat la apelul unei coaliţii de organizaţii cetăţeneşti, a anunţat poliţia, relatează AFP.
Coloana principală a pornit, imediat după ora locală 14.00 (15.00, ora României), de la Gara de Nord.
O altă coloană - de aproximativ 1.000 de persoane - a pornit din comuna sensibilă Molenbeek i s-a alăturat ulterior.
Marşul a continuat către centrul oraşului, au constat jurnalişti AFP.
"Daech, cară-te, Bruxellesul nu e al tău!", strigau o mână de tineri, în deschiderea coloanei de la Molenbeek, denunţând gruparea Statul Islamic.
Mulţimea părea să numere, duminică după-amiaza, mai puţin de 15.000 de oameni, câţi aşteptau organizatorii, scria presa belgiană.
"Atunci când concetăţeni, civili fără nicio apărare, sunt ucişi în mod laş, toţi cetăţenii trebuie să se ridice şi să-şi exprime dezgustul şi solidaritatea", a declarat pentru Agence France-Presse Hassan Bousetta, un ales socialist de la Liège (est), conducătorul uneia dintre asociaţiile organizatoare.
"Aceasta este în primul rând o reculegere, un mesaj de compasiune faţă de victime şi o mişcare de comuniune cetăţenească", a adăugat el.
În fruntea coloanei, o banderolă proclama #toţi împreună împotriva urii şi terorii, în franceză şi olandeză. Urma un camion de pompieri, cu girofarurile pornite, un simbol al rolului pe care l-au jucat salvatorii, potrivit lui Pierre Meys, un purtător de cuvânt al pompierilor.
În primele rânduri ale coloanei au mărşăluit familii ale victimelor, urmate de reprezentanţi ai diverselor comunităţi religioase.
Peste zece membri ai unei asociaţii pentru dialog interreligios purtau o banderolă uriaşă, pe care se putea citi mesajul "Together in peace" şi pe care erau desenaţi porumbei.
Reprezentanţi ai tuturor cultelor erau vizibili, în special musulmani. Ei purtau pancarte cu mesajul "Iubirea este religia mea şi credinţa mea".
La miting era prezent, în nume propriu, ministrul Justiţiei Koen Geens, un creştin-democrat flamand.
Defilarea - multiculturală, ecumenică şi în mare parte tăcută - urma să se încheie spre seară la Place Fontainas, unde urmau să ia cuvântul rude ale victimelor, salvatori şi angajaţi ai aeroportului de la Bruxelles, unde a fost comis un dublu atac sinucigaş.
Această manifestaţie, rezultatul unei iniţiative cetăţeneşti susţinute de peste 100 de asociaţii, a fost programată iniţial pe 27 martie, la cinci zile după atacuri.Însă ea a fost anulată, după ce autorităţile au anunţat că se temeau pentru securitatea participanţilor.
Marşul are loc într-o atmosferă polemică, la o zi după ce ministrul dee Interne, naţionalistul flamand Jan Jambon, a declarat că politica de integrare a străinilor în Belgia a eşuat şi a evocat ca dovadă în aceste sens faptul că o "parte semnificativă a comunităţii musulmane a dansat cu ocazia atacurilor".
Atacurile comise de trei kamikaze, pe Aeroportul Bruxelles-Zaventem şi într-o staţie de metrou, s-au soldat cu 32 de morţi şi peste 300 de răniţi.
Altă bombă, care urma să explodeze pe aeroport, a fost neutralizată în acea zi, iar cel care a transportat-o, Mohamed Abrini, a fost arestat pe 8 aprilie la Bruxelles.
Michel Mbiya, un bărbat de origine congoleză care se afla la Zaventem pe 22 martie, cu puţin înainte de explozii, a declarat că participă la manifestaţie pentru a "exprima un mesaj de rezistenţă", deoarece "nu trebuie să cedăm în faţa acestor demoni, trebuie să-i înfruntăm".
Medikatv.ro
