Liderul Partidului Fianna Fail (centru), Micheal Martin, a devenit premierul Iralndei, desemnat sâmbătă în funcţie de către Parlametul irlandez la patru luni de la alegeri şi la o zi după ce partidele Fine Gael, Fianna Fail şi Verzii au aprobat prin voturi interne un acord de coaliţie guvernamentală, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În urma votului deputaţilor, organizat în mod neobiţnuit într-un centru de congrese din Dublin, în vederea respectării măsurilor de distanţare socială impuse împotriva noului coronavirus, Martin urma să fie numit oficial "Taoiseach" (premier) la Aras an Uachtarain, reţedinţa preşedintelui irlandez Michael D Higgins.

Înainte să fie ales, Micheal Martin a declarat că gestionarea covid-19 va fi principala sa prioritate în următoarele luni.

"2.278 de persoane de pe această insulă şi-au pierdur viaţa”, a declarat nou şef al Guvernului.

”Lupta împotriva virusului nu s-a terminat. Trebuie să continuăm să-i oprim răspândirea. Trebuie săfim pregătiţi să facem faţă oricărui nou val”, a spus el.

După luni de negocieri în plină pandemie covid-19, membrii Fianna Fail, Fine Gael şi Partidului Ecologist au dat vineri undă verde unui acord de coaliţie. Ceel trei partide au convenit să formeze un guvern fără naţionaliştii din Sinn Fein, care au obţinut o victorie în alegerile din februarie.

Guvernul de coaliţie a prevăut o conducere prin rotaţie a Executivului.

Micheal Martin, în vârstă de 59 de ani, liderul Fianna Fail, care deţine cel mai important grup parlamentar, de 38 dintre cele 160 de mandate, urmează să devină primul şef al Executivului, până în decembrie 2022.

El îi succede lui Leo Varadkar, liderul partidului rival Fine Gael.

Varadkar urmează să redevină premier după Martin, în baza acestui aranjament.

Alegerile din februarie au bulversat peisajul politic în Irlanda, unde cele două partide de centru se succed la putere de un secol. De această dată, Fine Gael şi Fianna Fail aveau nevoie de susţinerrea celor 12 deputaţi din Partidul Verde pentru a atinge pragul de 80 de mandate necesar unei majorităţi parlamentare.

Cu un program de stânga, Sinn Fein, care susţine o reunificare cu Irlanda de Nord, s-a clasat pe primul loc cu 24,5% din voturile exprimate. Însă din cauză că nu a prezentat suficienţi candidaţi, a devenit doar a doua forţă politică în Parlament, cu 37 de mandate.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.