Mihailo Podoliak, consilier la Preşedinţia ucraineană, a transmis vineri, pe Twitter, un scurt comentariu în legătură cu controversa iscată de presupusa cădere pe teritoriul românesc a unei drone ruseşti, reproşând autorităţilor române, aşa cum sugerase în urmă cu câteva zile şi ministrul de externe Dmitro Kuleba, o atitudine prea precaută în legătură cu Rusia.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Desigur, nimeni nu se aşteaptă ca NATO să invoce articolul 5 şi să intre în război cu Rusia din cauza unei cutii metalice căzute pe un câmp românesc. Nu este cazul", spune Mihailo Podoliak după ce joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că România a informat alianţa despre fragmentele găsite în judeţul Tulcea, dar NATO nu are niciun indiciu că resturile de drone găsite pe teritoriul României au fost cauzate de un atac intenţionat lansat de Moscova împotriva României.

Făcând aluzie la o altă ocazie - în februarie 2023 - când versiunea autorităţilor ucrainene, care susţineau că rachete ruse au traversat spaţiul aerian al României. a fost contrazisă de Bucureşti, Podoliak acuză lipsa de reacţie şi spune că "Rusia îşi permite să folosească spaţiul aerian al României şi al altor vecini pentru a lansa atacuri cu rachete asupra Ucrainei pentru un singur motiv: pentru că există tăcere".

CITEȘTE ȘI Cronologie - Incidente în care drone sau rachete provenind din războiul Rusiei în Ucraina au căzut pe teritoriul altor state

Consilierul prezidenţial ucrainean sugerează României o atitudine mai curajoasă: "Poate că merită să articulezi mai ferm inadmisibilitatea de a încălca propriul spaţiu aerian?" - se întreabă retoric Podoliak, cu o doză de ironie. El sugerează Bucureştiului şi cum ar trebui să reacţioneze într-un astfel de caz: "De exemplu, prin declararea disponibilităţii de a doborî aceste rachete şi drone pe o anumită rază pentru a-ţi proteja graniţele".

Podoliak propune, în consecinţă, ca în zonele de frontieră să fie desfăşurare sisteme suplimentare de apărare aeriană ca un mijloc de a apăra şi Ucraina, şi ţările vecine ei. „În cele din urmă, punctul cheie este că este necesar să ajutăm Ucraina cât mai curând posibil cu sisteme suplimentare de apărare aeriană, să le desfăşurăm în zonele de frontieră. Acest lucru va creşte semnificativ securitatea ţărilor care se învecinează cu Ucraina şi va limita capacităţile speculative şi provocatoare ale Rusiei”, arată Podoliak.

"Avem nevoie de acţiuni simple, nu de "tăcerea mieilor"...", încheie consilierul prezidenţial, punctele de suspensie din finalul postării sale pe Twitter întărind nota sarcastică.

Ministrul apărării, Angel Tîlvăr, a confirmat, miercuri, în timpul unei vizite la Plauru, în judeţul Tulcea, că au fost găsite bucăţi ”care pot fi dintr-o dronă” rusească, după ce iniţial autorităţile române negaseră vehement o asemenea posibiltate, invocată deja de luni de autorităţile ucrainene, în urma unui atac cu drone care avusese loc în cursul nopţii asupra portului Izmail, din apropierea graniţei cu România.

După ce a văzut că autorităţile române neagă, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a declarat luni că Kievul are dovezi fotografice care arată că drone ruseşti au lovit teritoriul românesc în timpul unui atac aerian şi a sugerat că România ezită să recunoască din prudenţă şi din dorinţa de a nu escalada, pentru că altfel, ar trebui să dea un răspuns Moscovei.

"Avem dovezi fotografice. Suntem gata să le împărtăşim, dar concluziile finale vor fi trase de autorităţile române, care vor trebui nu doar să tragă concluzii, ci şi să spună ce vor face cu ele. Este mai uşor să tragi concluzii decât să faci ceva în legătură cu ele. De aceea avem o reacţie atât de prudentă", a explicat ministrul ucrainean de externe reporterilor de la Kiev.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că în cazul în care se confirmă că aceste elemente găsite pe teritoriul României provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situaţie ar fi complet inadmisibilă şi o violare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României, stat aliat NATO.

”Nu putem să facem afirmaţii care angajează statul român în baza unor supoziţii, trebuie să avem dovezi pentru asta”, a subliniat şeful statului. El a menţionat că ambasadorul României la NATO a fost însărcinat să-i informeze pe secretarul general al NATO şi pe aliaţi, lucru care s-a întâmplat chiar miercuri dimineaţă, la Consiliul Nord-Atlantic.

Miercuri seara, purtătorul de cuvânt al NATO, Dylan White, a transmis că România a informat NATO despre faptul că a găsit pe teritoriul său resturi de la o posibilă dronă, iar aliaţii şi-au exprimat o puternică solidaritate cu România. "Continuăm să monitorizăm îndeaproape situaţia şi rămânem în contact strâns cu aliatul nostru, România", a arătat reprezentantul NATO.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.