Români ar vota, în proporţie de 50,7%, împotriva demiterii preşedintelui Nicuşor Dan la un eventual referendum pe această temă, relevă datele unui sondaj realizat de INSCOP Research. Conform legii, demiterea preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.
Referendum pentru demiterea preşedintelui
Dacă duminica viitoare ar fi organizat un referendum privind demiterea preşedintelui, 44% dintre români declară că ar vota pentru demiterea lui Nicuşor Dan, în timp ce 50,7% ar vota împotriva demiterii. 5,4% nu ştiu sau nu răspund.
Dacă îi excludem pe cei 5,4% dintre respondenţi care nu ştiu sau nu răspund la această întrebare, rezultă că 53,1% dintre români ar vota împotriva demiterii preşedintelui, în timp ce 46,9% ar vota pentru demitere în cazul organizării unui referendum.
Ar vota pentru demiterea preşedintelui Nicuşor Dan într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii AUR (77%), persoanele cu educaţie primară (63%), locuitorii din mediul rural (55%), utilizatorii Tiktok (59%).
Ar vota împotriva demiterii preşedintelui, într-un procent mai ridicat decât media: votanţii PNL (86%), USR (86%) şi PSD (59%), persoanele peste 60 de ani (59%), cei cu educaţie superioară (73%), locuitorii din Bucureşti (68%) şi din urbanul mare (61%).
"Demiterea preşedintelui Nicuşor Dan printr-un eventual referendum nu are susţinere în societatea românească, nici măcar în urma aplicării unei întrebări care testează o situaţie ipotetică. Proximitatea faţă de momentul electoral din 2025 şi riscurile sistemice percepute de majoritatea alegătorilor, în contextul electoral tensionat din 2024-2025, alimentează ostilitatea publicului faţă de un referendum de demitere a preşedintelui, care nu ar face decât să amplifice incertitudinile politice deja uriaşe şi costisitoare din punct de vedere economic şi social. Altfel spus, în pofida polarizărilor politice contextuale, perspectiva unui moment de ruptură de o asemenea amploare strânge rândurile şi determină revenirea populaţiei la graniţele bazinelor electorale configurate în turul doi al alegerilor prezidenţiale", afirmă directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac.
Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare este cea a interviului prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Medikatv.ro
