Angela Merkel şi Emmanuel Macron îşi afişează divergenţele pe tema viitorului Europei, odată cu apropierea alegerilor europene din mai, la doar o lună şi jumătate după ce şi-au sărbătorit cu mare pompă cooperarea printr-un nou tratat franco-german, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Cancelarul german şi-a exprimat în mod public, luni, susţinerea faţă de propuneri ale partidului său conservator cu privire la Europa, care se delimitează de cele ale preşedintelui francez şi promovează un mandat european unic la Consiliul de Securitate al ONU.

”Cred că este vorba despre un concept foarte bun în viitor”, a declarat cancelarul german la Berlin despre planuri cu privire la Uniunea Europeană (UE) publicate în acest weekend de cea care a înlocuit-o, în decembrie, la conducerea partidului democrat-creştin german CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer - supranumită AKK - şi care este favorită în a-i succeda la putere mai târziu, în 2021.

Între acest propuneri - care se vor un răspuns ideilor cu privire la Europa prezentate recent de către Emmanuel Macron - se află crearea unui singur mandat european în Consiliul de Securitate al ONU.

Merkel a subliniat că acest mandat are vocaţia ”să reunească vocile europenilor în Consiliul de Securitate al ONU” şi, astfel, să conducă la dispariţia mandatului pe care-l deţine Franţa singură de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Această perspectiv riscă să fie dificil acceptată la Paris.

”Faptul că Franţa este sceptică pe tema unui mandat european la ONU este cunoscut”, s-a limitat să spună cancelarul, întrebat în acest sens într-o conferinţă de presă comună cu omologul său leton.

Promovând o asemenea evoluţie, Merkel şi CDU se raliază unei idei deja apărate de către partenerul său minoritar de coaliţie, Partidul Social Democrat (SPD).

PARLAMENTUL DE LA STRASBOURG

Acest subiect nu este singurul cu un potenţial conflictual cu Franţa în programul european al conservatorilor germani.

Ei cer, de asemenea, o desfiinţare a Parlamentului European (PE) de la Strasbourg, apărat de Franţa, care riscă să se trezească astfel foarte izolată în acest subiect.

”Noi trebuie să luăm de asemenea decizii prea mult timp amânate şi să abolim anacromismele. Asta este valabil în regruparea Parlamentului European (PE) la sediul său de la Bruxelles”, a subliniat ”AKK”.

Proiectul său se opune, în plus, unui salariu minim european, propus europenilor de către Emmanuel Macron în cadrul unui ”scut social”, sau oricărei mutualizări a datoriilor în Europa, în contextul în care şeful statului francez militează cu ardoare în favoarea înfiinţării unui buget semnificativ al zonei euro vizând să finanţeze în comun proiecte de viitor.

Diferenţele între proiectele german şi francez este necesar să fie plasate în contextul campaniei electorale în vederea alegerilor europene, în care formaţiunile lui Macron şi Merkel sunt rivale.

CRITICI FRANCEZE

La République en Marche (LRM), partidul fondat de Emmanuel Macron, va face front comun cu liberalii, în plan european, în timp ce Uniunea CreştinDemocrată (CDU) a Angelei Merkel face campanie împreună cu conservatorii din cadrul Partidului Popular European (PPE), din care fac parte şi Partidul Les Républicains (LR, dreapta), aflat în opoziţie în Franţa.

Acest lucru nu împiedică însă ca răspunsul german dat propunerilor recente ale preşedintelui francez să capete alura unei respingeri, la câteva săptămâni după sărbătorirea unui nou tratat de cooperare franco-german, semnat la sfârşitul lui ianuarie la Aachen/Aix-la-Chapelle.

Un purtător de cuvânt al Guvernului francez, Benjamin Griveaux, a încercat luni să relativizeze importanţa disensiunilor, evocând doar ”trei puncte de divergenţă” - şi anume pe tema salariului minim, a mandatului la ONU şi sediului PE de la Strasbourg. Însă ”acesta nu este proiectul pe care-l purtăm noi”, a adăugat el.

Ministrul francez al Afacerilor Europene Nathalie Loiseau a criticat, însă, în mod clar, refuzul dreptei germane de mutualizare a datoriilor.

”Atunci când aud în continuare că nu trebuie mutualizate riscurile, asta înseamnă că nu ne mişcăm, că nu schimbăm nimic, iar la viitoare criză, în toiul panicii, ne vom da seama că trebuie să facem ceva”, a subliniat ea luni, intervievată de France Inter/Le Monde/France Télévisions.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.