Angela Merkel a promis joi cea mai mare fermitate faţă de extremismul de dreapta, la o zi după atentatul antisemit din Germania care, potrivit justiţiei, viza ”un masacru” în comunitatea evreiască, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Este necesar ”să se folosească toate căile statului de drept în combaterea urii şi violenţei”, a declarat cancelarul la Nuremberg, promiţând o ”toleranţă zero”.

Asaltul comis şi filmat de către un extremist de dreapta german în vârstă de 27 de ani, puternic înarmat, s-a soldat cu doi morţi. El a fost difuzat în direct timp de 35 de minute pe o platformă pe Internet.

Însă bilanţul ar fi putut să fie mult mai mare dacă uşa închisă a sinagogii, în care se rugau aproximativ 80 de credincioşi în timpul sărbătorii Yom Kippur, cea mai mare sărbătoare religioasă evreiască, nu ar fi rezistat focurilor de armă trase de atacator.

Tânărul avea intenţia ”să comită un masacru”, a apreciat joi procurorul antiterorist Peter Frank.

”Ceea ce s-a întâmplat ieri (miercuri) a fost terorism”, a subliniat el, precizând că patru kilograme de explozivi artizanali au fost găsiţi în maşina tânărului, identificat de presa germană ca fiind Stephan Bailliet.

Tânărul a acţionat singur, potrivit poliţiei. Din cauză că nu a putut să intre în sinagogă, el a ucis, în mod evident la întâmplare, o trecătoare şi un client al unui restaurant tuc din apropiere, înainte să fie arestat de poliţie, în urma unei urmăriri cu maşini.

”Trebuie să-i protejăm” pe evreii din Germania, a îndemnat joi şeful statului Frank-Walter Steinmeier, considerat conştiinţa morală a ţării, în faţa criticilor acestei comunităţi, care se consideră insuficient de protejată.

”RUŞINE”

Atentatul de la Halle este ”o zi de ruşine şi de oprobiu” pentru Germania, la 75 de la Holocaust, a declarat preşedintele german, care se exprima în faţa sinagogii din Halle.

Atacatorul l-a luat ca model pe australianul de extremă dreapta, presupusul autor al unui masacru în două mochei, în Noua Zeelandă, în martie, soldat cu 51 de morţi.

El a publicat înainte de atentat un ”manifest” antisemit în care şi-a prezentat obiectivul de ”a omorî cât mai mulţi anti-albi posibil, de preferinţă evrei”.

Stephan Bailliet a fost prezentat de rudele sale ca singuratic, locuind în continuare la mama sa şi obsedat de Internet.

”El nu era împăcat nici cu el însuşi şi nici cu lumea, îi învinovăţea mereu pe ceilalţi”, a declarat tatăl său pentru tablodul Bild.

Decimată de Holocaust, comunitatea evreiască germană se află în plin avânt în Germania, în urma venirii, de la începutul anilor '90, multor evreidin fosta URSS.

Ea numără 225.000 de membri - reprezentând a treia cea mai mare comunitate evreiască din Europa, după Franţa şi Marea Britanie, potrivit cercetătoarei Niele Wissmann..

ANTISEMITISM

Însă creşterea numărului faptelor antisemite în ţară îngrijorează. Anul trecut, ele au crescut cu aproape 20% faţă de 2017 şi atins 1.799 de cazuri, potrivit statisticilor poliţiei. Mişcarea neonazistă este la originea unei bune părţi a acestor fapte, într-un comtext de ascensiune continuă a extremi drepte în Germania.

”Trebuie să facem un front unit împotriva neonaziştilor şi altor grupuri extremiste. Faptul că ei câştigă în influenţă în Germania, la 75 de ani de la Holocaust, spune multe”, a denunţat preşedintele Congresului Evreiesc Mondial Ronald Lauder.

Atentatul intervine după uciderea, în iunie, a unui ales care susţine migraţia din Uniunea Creştin Democrată (CDU) a lui Merkel. Principalul suspect este un membru al mişcării neonaziste.

Acest omor a creat o undă de şoc în ţară şi a amintit crimele xenofobe ale unei grupării neonaziste, NSU, vinovată de uciderea a zece imigranţi în Germania din 2000 în 2007.

Atacul de la Halle ”ne deschide brutal ochii asupra hidrei care a devenit între timp terorismul de extremă dreapta”, îşi exprimă îngrijorarea în ediţia de joi cotidianul Süddeutsche Zeitung.

Angela Merkel, ea însăşi ţinta cu regularitate a ultradreptei din cauza politicii sale generoase de primire a migranţilor în 2015-2016, i-a îndemnat pe extremişti să-şi măsoare ”vorbele” care se pot ”transforma în fapte”.

Ea avertizează astfel în mod indirect mişcarea politică de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care înregistrează o puternică ascensiune în opinia publică şi care intenţionează să se distanţeze de spăşirea germană faţă de crimele naziste.

O conducătoare AfD, Alice Weidel, şi-a acuzat adversarii politici ”de instrumentalizarea acestei crime abjecte” cu scopul de a ”defăima”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.