Preşedintele statului Mali, Ibrahim Boubacar Keïta, a demisionat după ce a fost reţinut marţi de armată, potrivit presei locale, citează BBC.
Într-o intervenţie televizată, Keïta a spus că dizolvă Parlamentul şi Guvernul. „Nu vreau să fie vărsat sânge pentru a rămâne la putere”, a adăugat el.
Acest anunţ a venit la câteva ore după ce el şi prim-ministrul Boubou Cissé au fost duşi la o bază militară din apropierea capitalei Bamako, fapt care a fost condamnat de puterile din regiune şi de Franţa.
„Dacă astăzi anumite elemente din forţele noastre armate vor ca asta să se încheie prin intervenţia lor, chiar am de ales?”, a spus Keïta. „Nu urăsc pe nimeni, dragostea mea pentru ţara mea nu îmi permite asta”.
Înainte de asta, soldaţii rebeli au preluat controlul asupra bazei Kati.
Pe fondul unei nemulţumiri generale legate de preşedinte, trupele armate reclamă banii primiţi şi conflictul continuu cu jihadiştii.
Keïta a câştigat în 2018 al doilea mandat, dar a fost acuzat de corupţie, gestionarea greşită a economiei şi de creşterea violenţelor în ţară.
În ultimele luni, au avut loc mai multe proteste de amploare. Noua coaliţie de opoziţie, condusă de imamul Mahmoud Dicko, a cerut reforme după ce a respins propunerile lui Keïta, inclusiv formarea unui Guvern de coaliţie.
Revolta de acum a fost condusă de colonelul Malick Diaw, adjunct la baza militară Kati, şi de colonelul Sadio Camara.
După preluarea bazei aflată la 15 kilometri de Bamako, soldaţii rebeli au mărşăluit spre capitală, unde au fost întâmpinaţi cu urale de mulţimea adunată să ceară demisia lui Keïta.
Marţi după-amiază, soldaţii au descins la reşedinţa preşedintelui şi l-au arestat împreună cu prim-ministrul său, care se afla acolo.
Fiul preşedintelui, şeful Parlamentului, miniştrii de Externe şi Finanţe au fost, de asemenea, între oficialii reţinuţi.
Unitatea militară Kati a fost centrul revoltei din 2012, când soldaţii şi-au arătat nemulţumirea faţă de incapacitatea comandanţilor de a-i opri pe jihadişti şi rebelii Tuareg să preia controlul în nordul Mali.
Odată cu apariţia primelor informaţii despre revoltă, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Uniunea Africană au cerut eliberarea oficialilor.
Economic Community of West African States (Ecowas), organism regional, a transmis că cei 15 membri au fost de acord să închidă graniţele cu Mali, să suspende orice flux financiar către ţară şi să excludă Mali din consiliul de decizie. În ultimele luni, Ecowas a fost mediator între Guvernul lui Keïta şi grupurile din opoziţie.
Miercuri, Consiliul de Securitate al ONU se va întâlni pentru a discuta situaţia din Mali.
Franţa, fost colonist al Mali, a condamnat reţinerea preşedintelui, iar ministrul de Externe, Jean Yves Le Drian, le-a cerut soldaţilor să revină în bază. Mali este un punct important pentru trupele armate franceze care luptă cu insurgenţii islamişti în regiunea Sahel.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
