Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, le-a prezentat marţi deputaţilor din Parlamentul European tacticile pe care Rusia le-a folosit până acum în războiul hibrid pe care îl duce împotriva ţării sale, avertizându-i că aceste stratageme pot fi folosite inclusiv pentru a interfera în procesele politice din ţări ale Uniunii Europene. Şefa statului moldovean a subliniat trei trăsături ale acestor atacuri hibride şi a oferit cinci direcţii de contracarare a lor, lecţii pe care Moldova le-a învăţat din propria experienţă.
„Independenţa noastră a fost câştigată cu greu - cu dificultăţi economice şi politice şi un conflict alimentat de Rusia pe pământul nostru. Iar de fiecare dată când ne-am exercitat cu adevărat dreptul de a alege liber, Moscova a ripostat: ne-a tăiat gazul, ne-a interzis vinul şi fructele, a provocat tensiuni în regiunea transnistreană. Dar astăzi ne confruntăm cu un război hibrid fără limite - de o amploare nemaivăzută până la invazia pe scară largă a Ucrainei. Scopul Kremlinului este limpede: să captureze Moldova prin intermediul urnelor de vot, să ne folosească împotriva Ucrainei şi să ne transforme într-o rampă de lansare a atacurilor hibride împotriva Uniunii Europene”, a declarat Maia Sandu în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.
Prin protejarea corectitudinii alegerilor din Moldova este protejată totodată securitatea şi stabilitatea regională, a pledat Maia Sandu, avertizând că „interferenţa nu începe şi nu se încheie în ziua votului. Ea începe cu mai multe luni înainte şi persistă cu mult după. Precum un virus, găseşte slăbiciunile - şi loveşte”, le-a explicat ea eurodeputaţilor înainte de a face un rezumat al metodelor prin care Moscova a încercat să interfereze şi să destabilizeze viaţa politică de la Chişinău:
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
TACTICI
„Abia ne revenisem după ingerinţa Rusiei de anul trecut când, în ianuarie, am fost aruncaţi într-o criză energetică artificială - menită să crească preţurile, să lase regiunea transnistreană în frig şi beznă şi să semene dezbinare între cetăţenii de pe cele două maluri ale Nistrului.
Pe urmă au venit banii. Finanţarea ilicită a curs prin criptomonede, firme-paravan şi carduri preplătite. Anul trecut, într-o singură zi, peste un milion de euro în numerar au fost confiscate pe aeroportul din Chişinău. Iar instituţiile noastre estimează că, pe parcursul anului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influenţa alegerile din 2024. Astăzi, noi sume finanţează partidele sprijinite de Kremlin, cumpără influenţă, otrăvesc democraţia.
Anul trecut s-a ajuns şi mai departe - la ceva cu care democraţia noastră nu se mai confruntase vreodată: o schemă de cumpărare de voturi. O bancă rusească aflată sub sancţiuni a deschis 138.000 de conturi pentru a influenţa rezultatul prin intermediul unor plăţi directe. Nu este ceva cu care să ne mândrim, dar arată cum Rusia identifică şi exploatează vulnerabilităţile. Iată însăşi democraţia transformată într-o ţintă.
Interpuşii Rusiei finanţează şi proteste - puse la cale pe Telegram, cu transport asigurat şi oameni momiţi cu promisiuni de mii de euro.
Sunt răspândite minciuni. E-mailuri false din numele instituţiilor statului. Deepfake-uri cu politicieni. Site-uri “internaţionale” inventate care pretind a da ştiri imparţiale, dar promovează propaganda Kremlinului. Iar pe reţelele de socializare, un think tank românesc a constatat că doar o sută de conturi coordonate au promovat videoclipuri cu 13 milioane de vizualizări într-o singură lună. Comentariile lor — mii de rânduri copiate cuvânt cu cuvânt — reflectă o manipulare, nu o dezbatere autentică.
Atacuri cibernetice vizează serviciile guvernamentale. Anul trecut a fost atacată Poşta - pentru că duce pensiile acolo unde băncile nu ajung. Campanii de phishing ţintesc demnitari.
Religia este folosită ca armă.
Grupări criminale sunt recrutate pentru sabotaje şi intimidări. Un judecător care s-a pronunţat recent pe corupţie politică a primit ameninţări cu moartea.
Diaspora noastră este şi ea vizată de campanii online ce încearcă să îi dezbine pe cei din străinătate de familiile de acasă. La ultimele alegeri, paisprezece secţii de vot din ţări membre ale UE au primit alerte false cu bombă pentru a fi oprită votarea.
În Găgăuzia circulă minciuni că autonomia ar fi în pericol. În regiunea transnistreană, apelurile pentru noi secţii de votare nu sunt decât o tactică pentru a umfla artificial prezenţa cu mult peste cifra reală a votanţilor.
Toate acestea se întâmplă acum. Sunt coordonate, astfel încât să ne copleşească instituţiile şi să suprasolicite resursele limitate. Sunt finanţate cu sute de milioane - bani murdari. Şi amplificate de propagandă” - a detaliat preşedinta Republicii Moldova.
TRĂSĂTURI:
Ea a evidenţiat trei trăsături prin care aceste atacuri devin şi mai periculoase:
– Se schimbă constant: noi canale de finanţare, noi metode, noi narative de dezinformare.
– Sunt digitale: plăţi pe Telegram, minciuni pe TikTok, deepfake-uri pe Facebook şi Instagram. Peste 80% din conţinutul toxic pe TikTok este generat de inteligenţa artificială.
– Şi lovesc chiar în inima democraţiei: libertatea religioasă se transformă în propagandă, libertatea de întrunire - în proteste plătite, libertatea de asociere - în partide susţinute de Kremlin, create peste noapte, libera circulaţie a capitalului - în bani iliciţi pompaţi în politică.
„Aceasta nu este doar situaţia Moldovei. Schemele cripto testate la Chişinău ajută acum Rusia să ocolească sancţiunile UE şi să finanţeze maşinăria de război. Metodele de cumpărare a voturilor încercate în Moldova au apărut în alte ţări. Alertele false cu bombă, apărute mai întâi la alegerile noastre, au afectat deja scrutine în alte ţări. Moldova poate fi un laborator. Dar ţinta finală este Europa”, a explicat Maia Sandu eurodeputaţilor.
CINCI LECŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA
„Libertatea nu este un dat, ea se apără. Acesta este spiritul de care avem nevoie şi astăzi. Iar Moldova ştie asta nu din teorie, ci din experienţă. Pe linia frontului în lupta pentru democraţie, noi am învăţat ce funcţionează - şi ce nu merge”, a mai spus Maia Sandu prezentând cinci învăţăminte trase de ţara sa şi direcţii ce pot contracara demersurile maligne ale Rusiei.
„Prima: tăiaţi banii murdari şi apăraţi alegerile.
Banii iliciţi sunt fluxul vital al influenţei străine maligne. Dacă nu îi oprim, orice altă formă de apărare este compromisă. Îndeosebi alegerile trebuie apărate de aceşti bani. Observarea alegerilor trebuie să aibă loc dincolo de secţiile de votare: urmăriţi banii, monitorizaţi manipularea informaţiilor pe diverse platforme, demascaţi influenţa ascunsă.
A doua: construiţi rezilienţă.
Rezilienţă înseamnă securitate energetică, infrastructură interconectată şi pieţe integrate, astfel încât nicio democraţie să nu poată fi şantajată. Dar rezilienţă înseamnă şi o democraţie care livrează: locuri de muncă, dreptate, oportunităţi pentru toţi.
A treia: implicaţi cetăţenii şi câştigaţi lupta ideologică.
Şi chiar şi atunci când democraţia dă rezultate, trebuie să implicăm oamenii direct — prin informaţii clare, mass-media liberă, dezbateri deschise, în timp ce demascăm autocraţiile pentru ceea ce reprezintă: război, corupţie şi distrugere.
A patra: consolidaţi descurajarea şi coordonarea.
Agresiunea trebuie să devină prea costisitoare. Avem nevoie de capacităţi de apărare mai puternice, de intelligence şi de capabilităţi cibernetice. Dar şi de o coordonare mai strânsă. Ameninţările hibride lovesc mereu acolo unde găsesc slăbiciuni; Europa trebuie să îşi unească forţele şi să acţioneze mai rapid.
A cincea: integraţi şi inovaţi.
Ţările candidate trebuie incluse în apărarea democraţiei. Nimeni nu este în siguranţă până nu suntem cu toţii în siguranţă. Şi precum au fost create atunci Planul Marshall şi Radio Europa Liberă, astăzi avem nevoie de noi instrumente - expertiză digitală rapidă, etichetarea inteligenţei artificiale, apărare cibernetică comună, noi modalităţi de implicare a cetăţenilor”, a arătat Maia Sandu în discursul susţinut în faţa europarlamentarilor, cărora li s-a adresat cu mai puţin de trei săptămâni înainte de alegerile legislative din Republica Moldova, care vor hotărî dacă ţara îşi continuă parcursul european sau cade din nou în sfera de influenţă rusă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
