Puterea venezueleană a lansat o ofensivă contra opoziţiei, anunţând traducerea în justiţie a unor deputaţi acuzaţi de implicare în ”atentatul” a cărui ţintă s-a declarat preşedintele Nicolas Maduro, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Într-o lungă alocuţiune radiotelevizată, Maduro a prezentat ceea ce el consideră ”probe” ale realităţii unei tentative a asasinării sale.

El l-a acuzat pe fostul preşedinte al Parlamentului, opozantul Julio Borges, care se află în prezent în exil, că are legătură cu atacul cu drone de sâmbătă, la Caracas, în timpul unei ceremonii militare.

Preşedintele Maduro a declarat că se bazează pe declaraţii care ar fi fost făcute de şase persoane arestate în urma incidentului.

”Toate declaraţiile arată către Julio Borges, care trăieşte într-o proprietate din Bogota protejată de Guvernul în exerciţiu al Columbiei. Noi ştim că el este sufucuent de laş să participe la acest gen de evenimente”, a declarat Maduro.

Preşedintele venezuelean l-a acuzat sâmbătă pe preşedintele columbian Juan Manuel Santos că se află în spatele ”atentatului” contra sa. Această acuzaţie a fost respinsă în mod categoric de către Bogota.

O ”FARSĂ”

Acuzat de Maduro, Julio Borges i-a răspuns în mod direct pe Twitter.

”Nici ţara şi nici lumea nu cred în farsa atentatului”, a scris el. ”Noi ştim cu toţii că este un montaj pentru a ne urmări şi a ne condamna pe noi cei care ne opunem dictaturii”.

Potrivit versiunii autorităţilor venezuelene, o tentativă de asasinare a avut loc, vizându-l pe Maduro, cu două drone încărcate cu explozivi. Şapte militari au fost răniţi.

În afară de Borges, Maduro a acuzat de implicare în ”atentat” un deputat din opoziţia venezueleană, Juan Requesens.

Într-o mărturie filmată într-o înregistrare video pe care Maduro a difuzat-o, numele lui Borges şi Requesens au fost menţionate de un militar în retragere care este una dintre persoanele arestate după incidentul de sâmbătă.

Formaţiunea de opoziţie din care face parte Requesens, Primero Justicia, a anunţat că deputatul şi sora sa au fost arestaţi marţi de serviciul venezuelean de informaţii, Sebin.

”Deputatul Juan Requesens şi sora sa Rafaela au fost prinşi şi loviţi de 14 oameni de la Sebin”, a declarat Primero Justicia pe contul său de Twitter.

Rafaela Requesens a fost eliberată ulterior, potrivit familiei sale.

Pe Twitter, Borges a condamnat arestarea deputatului. ”Denunţăm în faţa lumii abuzul nejustficabil” comis contra lui Juan Requesens, ”căruia i s-a violat imunitatea parlamentară şi care a fost încarcerat”, a scris el.

În paralel cu alocuţiunea lui Maduro, preşedintele Adunării Constituante Diosdado Cabello, numărul doi al regimului chavist, a anunţat că această adunare va discuta încă de miercuri despre ”suprimarea imunităţii parlamentare a celor care sunt implicaţi” în ”atentatul” contra lui Maduro.

Adunarea Constituantă este acătuită exclusiv din susţinători ai puterii şi dispune de puteri cvasinelimitate. Retragerea imunităţii parlamentare este primul pas către traducera în justiţie a unor deputaţi.

La puţin timp după incidentul de sâmbătă, Maduro, în afară de acuzarea preşedintelui în exerciţiu columbian, a acuzat ”finanţatori” neidentificaţi care locuiesc în Statele Unite şi ”ultradreapta”, referindu-se la opoziţia venezueleană.

Cu câteva ore înaintea anunţului de marţi, Parlamentul venezuelean, singura instituţie controlată de opoziţie, a reclamat deschiderea unei anchete imparţiale cu privire la dosarul dronelor.

”NICIO CREDIBILITATE”

Într-o declaraţie citită în hemiciclu, parlamentarii au îndemnat la o ”anchetă serioasă, obiectivă, imparţială şi concludentă care să furnizeze informaţii precise” despre fapte.

”Din nefericire, un regim care foloseşte propaganda şi dezinformarea ca metode sistematice nu are nicio credibilitate”, a apreciat Parlamentul.

Deputaţii au denunţat de asemenea intenţia Guvernului de a folosi incidentul cu scopul de a ”consolida persecuţia politică” a opoziţiei.

”Reafirmăm că lupta politică a venezuelenilor trebuie să fie orientată (...) către obţinerea unor alegeri libere, care să reunească toate condiţiile democratice, sub o observare internaţională”, a subliniat Parlamentul.

Comentând faptele de sâmbătă, Parlamentul a declarat că ”respinge căile, violente sau nu, care se îndepărtează de la liniile directoare stabilite de Constituţie”.

Deputaţii şi-au confirmat ”angajamentul în favoarea unor soluţii politice, instituţionale şi paşnice la criza actuală”. Ei consideră Guvernul şi Adunarea Constituantă responsabile de violenţele din Venezuela.

Adunarea Constituantă a devansat pe 20 mai alegerile prezidenţiale prevăzute în mod normal în decembrie, în care Nicolas Maduro a fost reales până în 2025. Rezultatul scrutinului a fost respins de opoziţie şi de o mare parte a comunităţii internaţionale, care îl consideră ilegitim.

Criza politică are loc în timp ce toţi indicatorii economici ai Venezuelei sunt pe roşu. Inflaţia ar putea să atingă 1.000.000% la sfârşitul lui 2018, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), iar PIB-ul urmează să se contracte cu 18%. Penurii afectează produse de primă necesitate, mai ales medicamente şi produse alimentare.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.