Rusia a ucis 73 de persoane în lunile iunie şi iulie în cadrul atacurilor intensificate asupra Kievului, a declarat administraţia militară a oraşului. Pe măsură ce nevoia de spaţii sigure a crescut brusc - unii oameni adăpostindu-se pentru prima dată - lipsa unor locuri adecvate a devenit o problemă centrală, relatează Reuters.
Kievul dispune de 4.358 de facilităţi pentru a-i adăposti pe cei 3 milioane de locuitori, afirmă administraţia oraşului, deşi doar aproximativ 500 dintre acestea sunt adăposturi antiaeriene adecvate.
Oamenii acuză autorităţile de nepăsare şi spun că îndemnurile lor de a se pune la adăpost în timpul atacurilor sunt ipocrite - "actul suprem de cinism", potrivit unui locuitor din Sviatoşînski.
This is how the Kyiv Metro looks tonight as residents seek shelter amid the threat of another large-scale Russian missile attack. pic.twitter.com/ESNs2A280L
- GeoInsider (@InsiderGeo) July 29, 2026
METROUL TRANSFORMAT ÎN ADĂPOST
Cele 47 de staţii de metrou din Kiev au devenit cele mai fiabile adăposturi ale oraşului, deşi nici acestea nu sunt complet sigure.
Intrarea în staţia din cartierul Lukianivskii, pe care Rusia o bombardează în aproape fiecare atac, a fost avariată de 10 ori. Pe 24 mai, locuitorii care se adăposteau acolo, la peste 50 de metri sub pământ, au avut de înfruntat fumul şi praful care au urmat unui val de atacuri.
Pe 2 iunie, pe măsură ce anxietatea creştea, 41.000 de persoane au petrecut noaptea sub pământ în tot Kievul, arată datele metroului.
Joi, un număr record de 56.000 de persoane au căutat adăpost, iar spiritele s-au înfierbântat când oamenii privaţi de somn i-au acuzat din nou pe cei care foloseau corturi de camping că ocupă prea mult spaţiu, în detrimentul celorlalţi.
Locuitorii spun că agenţii de securitate de la intrarea în staţiile de metrou îi resping uneori pe oameni înainte ca sirenele să înceapă să sune, batjocorind chiar temerile celor care încearcă să se refugieze sub pământ în aşteptarea unui atac despre care autorităţile avertizează că va avea loc.
"Agenţii de securitate din metrou tratează oamenii de parcă ar merge acolo pentru distracţie", spune Dmîtro Dicenko, un muzician şi specialist în marketing în vârstă de 30 de ani, care a fost respins anul trecut împreună cu soţia sa, între valurile de atacuri. Rachetele au lovit oraşul imediat ce s-au întors acasă. De atunci, ei stau mai mult acasă - speriaţi să nu se afle afară în timpul unui atac, deoarece proteza lui Dicenko îi îngreunează fuga.
Deşi astfel de cazuri sunt rare, experienţa lui Dicenko nu este deloc unică.
Purtătoarea de cuvânt a metroului, Oksana Nîkîforuk, a declarat că sistemul face tot ce poate cu resursele disponibile, iar scopul său principal rămâne transportul.
BIROCRAŢIA CA RESEMNARE
Valentîna, o femeie de vârstă mijlocie care nu şi-a dezvăluit numele de familie, locuieşte în Sviatoşînski, într-o clădire căreia îi lipseşte o bucată de zid după ce a fost lovită anul trecut de o rachetă. De la fereastra ei poate vedea un adăpost într-o şcoală care trebuia să se deschidă la sfârşitul anului trecut.
Autorităţile spun că acesta nu este încă gata, aşa că, atunci când are loc un atac, ea trebuie să fugă către un subsol mai puţin sigur, situat mai departe. "La ce te poţi aştepta de la vecinul nostru nebun (Rusia) când oamenii sunt trataţi astfel în această ţară?", comentează Valentîna.
Încercând să calmeze tensiunile, Oleksii Sukennikov, şeful departamentului de educaţie al districtului, a afirmat că birocraţia nu poate fi învinsă şi a dat vina pe aceasta pentru întârzierile în deschiderea celor două adăposturi şcolare din Sviatoşînski.
Kievul are mai multe adăposturi decât orice alt oraş ucrainean. Însă biroul ombudsmanului de stat a constatat probleme în 93% din cele 1.066 de locaţii verificate la nivel naţional, inclusiv 125 în capitală. Printre acestea se numără accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi, condiţiile sanitare precare şi întreţinerea deficitară.
"Au existat cazuri în care facilităţile, menţionate în surse publice ca fiind accesibile publicului, erau închise sau improprii utilizării", se arată în raport.
Când sunt sesizate, autorităţile continuă să-şi paseze responsabilitatea una alteia, spun locuitorii.
Vitali Klitciko, primarul oraşului Kiev, a declarat că autorităţile municipale au alocat în acest an peste 1,1 miliarde de hrivne (24,51 milioane de dolari) pentru repararea adăposturilor, adăugând că, de la începutul invaziei ruseşti din februarie 2022, au cheltuit 7 miliarde de hrivne.
RĂUL CEL MAI MIC
Locuitorii din cartierele fără staţii de metrou sau adăposturi în apropiere se confruntă cu alegerea între răul cel mai mic.
Unii rămân în baie sau pe coridor, fără nicio protecţie împotriva unui impact direct. Alţii se refugiază în subsoluri, riscând să fie îngropaţi sub dărâmături.
După fiecare atac, mulţi apelează la reţelele sociale pentru a se relaxa şi a povesti unde şi-au petrecut noaptea.
O femeie spune că nu a fost lăsată să intre într-un adăpost din cauza câinelui ei. O altă persoană închiriază o cameră de hotel pentru a avea acces la adăpostul acestuia - o opţiune pe care doar puţini şi-o pot permite. Mulţi recurg la dormitul în parcări subterane.
"Situaţia adăposturilor este foarte precară, având în vedere că ne aflăm acum în al cincilea an de război", spune o localnică. "Ca urmare, asistăm la un număr mai mare de victime civile", arată ea.
Medikatv.ro
