Dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Victor Babeş” din Timişoara, a atras atenţia că bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este de obicei diagnosticată tardiv. Conform statisticilor, aproximativ 1,5 milioane de români suferă de această boală.
”Una dintre marile probleme ale BPOC este diagnosticarea tardivă. Boala poate evolua ani întregi, iar primele simptome sunt adesea ignorate. Tusea persistentă, expectoraţia, oboseala şi dificultăţile de respiraţie sunt puse, de multe ori, pe seama fumatului, a vârstei sau a lipsei de condiţie fizică. De aceea, BPOC rămâne una dintre cele mai subdiagnosticate afecţiuni respiratorii cronice din România. În unele situaţii, diagnosticul este întârziat cu 6 până la 10 ani, deşi avem la dispoziţie o investigaţie simplă, spirometria, care permite identificarea obstrucţiei bronşice şi, în condiţiile unei evaluări corespunzătoare, confirmarea bolii. Din păcate, foarte mulţi pacienţi ajung la medic abia atunci când funcţia pulmonară este deja afectată semnificativ”, a transmis prof. dr. Cristian Oancea, miercuri, într-un comunicat de presă, de miercuri.
Medicul precizează că fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru apariţia BPOC, dar nu este singurul. Expunerea îndelungată la poluare, pulberi, substanţe chimice sau noxe profesionale poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea bolii.
O altă problemă este reprezentată de continuarea fumatului chiar şi după stabilirea diagnosticului. Aproximativ 40% dintre pacienţii cu BPOC aflaţi sub tratament continuă să fumeze.
”Trebuie să înţelegem că BPOC nu afectează doar respiraţia. Vorbim despre o boală care poate avea consecinţe asupra întregului organism. Pacienţii prezintă frecvent şi alte afecţiuni, precum hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, diabet, osteoporoză, dar şi depresie sau anxietate. În plus, exacerbările repetate duc la deteriorarea suplimentară a funcţiei pulmonare, iar pacientul intră într-un cerc vicios. Tocmai de aceea, tratamentul medicamentos nu este suficient dacă pacientul continuă să fumeze, nu respectă recomandările medicale sau nu beneficiază de măsurile de prevenţie, inclusiv de vaccinare. Renunţarea la fumat, vaccinarea antigripală şi antipneumococică, tratamentul corect şi monitorizarea periodică pot reduce riscul de exacerbări şi de spitalizare”, afirmă Oancea.
Impactul BPOC asupra sistemului sanitar este unul important. În România sunt înregistrate aproximativ 81.000 de internări anual în rândul pacienţilor cu această afecţiune. O spitalizare de aproximativ şapte zile poate ajunge la un cost de 930 de euro. Se adaugă cheltuielile pentru tratamentul de lungă durată, investigaţiile şi monitorizarea pacienţilor.
Potrivit statisticilor, aproximativ 1,5 milioane de români suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), o boală respiratorie cronică, progresivă, care afectează căile respiratorii şi ţesutul pulmonar. La nivel mondial, aproximativ 3,4 milioane de oameni au murit în 2023 din cauza bronhopneumopatiei obstructive cronice. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, BPOC reprezintă a treia cauză de deces la nivel mondial.
În 18 noiembrie se marchează Ziua Mondială de Luptă Împotriva BPOC.


























