Preşedintele sirian Bashar al-Assad a avut parte, vineri, de o primire călduroasă la summitul Ligii arabe, fiind îmbrăţişat de prinţul moştenitor al Arabiei Saudite la o reuniune a liderilor care l-au evitat ani de zile şi care acum au decis o schimbare de politică la care se opun SUA şi alte puteri occidentale, relatează Reuters.
Reapariţia lui Bashar al-Assad la summitul arab, după ce a fost izolat mult timp de statele arabe, dar a reuşit să schimbe cursul războiului civil din Siria cu ajutorul Rusiei, vine la pachet cu o altă apariţie inedită la summit - preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care doreşte să obţină sprijin pentru lupta Kievului împotriva invadatorilor ruşi.
Statele din Golf au încercat să rămână neutre în conflictul din Ucraina, în ciuda presiunilor occidentale asupra producătorilor de petrol din Golf pentru a ajuta la izolarea Rusiei, un alt membru OPEC+.
Readmiterea Siriei în Liga Arabă este un semnal puternic că izolarea lui Assad de mai bine de un deceniu se încheie.
Prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman a dat mâna cu Assad la reuniunea de la Jeddah, după 12 ani de suspendare a Siriei. Apoi prinţul moştenitor l-a îmbrăţişat pe Assad, apoi au făcut fotografia oficială înainte de începerea reuniunii.
Saudi Crown Prince Mohammed bin #Salman receives Syria's President Bashar al-#Assad pic.twitter.com/eob32kJLRa
— Medan (@sumnjam) May 19, 2023
DINCOLO DE CONSTERNAREA AMERICANILOR, O DILEMĂ
Puterea petrolieră Arabia Saudită, cândva puternic influenţată de Statele Unite, a preluat conducerea diplomatică în lumea arabă în ultimul an, restabilind legăturile cu Iranul, primind Siria din nou în rândurile sale şi mediind în conflictul din Sudan.
"Americanii sunt consternaţi. Noi (statele din Golf) suntem oameni care trăim în această regiune, încercăm să ne rezolvăm problemele cât de mult putem cu instrumentele pe care le avem la îndemână", a declarat o sursă din Golf apropiată cercurilor guvernamentale.
O problemă extrem de sensibilă este legată de legăturile strânse ale lui Assad cu iranienii, ceea ce nelinişteşte statul arab. Un analist din Golf a declarat pentru Reuters că Siria riscă să devină o vasală a Iranului şi pune următoarea întrebare: "Vrem ca Siria să fie mai puţin arabă şi mai mult iraniană sau să revină în rândul arabilor?".
Assad ar urma să se adreseze summitului în cursul zilei de vineri, într-o schimbare diplomatică izbitoare. La un summit arab găzduit de Qatar în urmă cu un deceniu, opoziţia siriană a stat în locul Siriei. În 2018, emirul Qatarului a declarat că regiunea nu poate tolera "un criminal de război" precum Assad.
Înaintea summitului, SUA şi-au reiterat opoziţia faţă de normalizarea relaţiilor cu Damascul.
"Nu credem că Siriei ar trebui (să i se permită) reintrarea în Liga Arabă", a declarat purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat al SUA, Vedant Patel, reporterilor de la Washington, adăugând că sancţiunile nu ar trebui ridicate. Dar Patel a recunoscut: "Avem o serie de obiective comune" - cum ar fi aducerea acasă a lui Austin Tice, un fost puşcaş marin şi jurnalist american care a fost răpit în Siria în 2012.
Un grup bipartizan de legislatori americani a introdus săptămâna trecută un proiect de lege menit să interzică recunoaşterea de către SUA a lui Assad ca preşedinte al Siriei şi să sporească capacitatea Washingtonului de a impune sancţiuni.
Fostul preşedintele american Donald Trump a spus că Assad este "un animal" pentru că a folosit arme chimice în 2018 - o armă pe care liderul sirian a negat în mod constant că a folosit-o.
O ECUAŢIE COMPLICATĂ
Assad a părăsit rar Siria după începerea războiului, mergând doar în Iran şi Rusia până în 2022, când a vizitat Emiratele Arabe Unite - prima sa călătorie într-o ţară arabă din 2011.
Cu toate acestea, o mare parte a Siriei rămâne sub controlul rebelilor susţinuţi de Turcia şi al grupărilor islamiste radicale, precum şi al unei miliţii kurde susţinute de SUA.
Forţele turceşti sunt desfăşurate în mare parte din nord-vestul ţării, care este încă în mâinile rebelilor, în timp ce grupurile conduse de kurzi controlează estul şi nord-estul, inclusiv câmpurile petroliere siriene, cu sprijinul forţelor americane care sunt desfăşurate acolo.
Salem Al-Meslit, o figură proeminentă a opoziţiei politice siriene faţă de Assad, a scris pe Twitter că participarea sa la summitul Ligii Arabe este o "recompensă gratuită pentru un criminal de război".
Găsirea unei soluţii politice la acest conflict vechi de 12 ani rămâne o mare dilemă pentru ţările arabe şi occidentale. Dar revenirea lui Assad în rândul arabilor face parte dintr-o tendinţă mai largă în Orientul Mijlociu, unde adversarii au luat măsuri pentru a-şi reface legăturile, deteriorate de ani de conflicte şi rivalitate.
Potrivit UNHCR, începând din 2011, peste 14 milioane de sirieni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele. Aproximativ 6,8 milioane de sirieni sunt în continuare strămutaţi în interiorul ţării lor, unde 90 % din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei.
Peste 350.000 de persoane au fost ucise. Aproximativ 5,5 milioane de refugiaţi sirieni trăiesc în cele cinci ţări învecinate cu Siria - Turcia, Liban, Iordania, Irak şi Egipt.
COCAINA SĂRACULUI, CHEIA ÎNTOARCERII LUI ASSAD
După ce l-au primit înapoi pe Assad, statele arabe doresc ca acesta să ţină în frâu comerţul înfloritor cu droguri din Siria în schimbul unor legături mai strânse.
Alături de milioanele de refugiaţi dn Siria, comerţul cu captagon a devenit o îngrijorare la fel de mare pentru liderii arabi ca influenţa pe care o are Iranul islamist şiit în ţara arabă. Războiul a spulberat economia siriană, cândva productivă, demolând infrastructura, oraşele şi fabricile, astfel că Assad ar vrea fără îndoială să beneficieze de investiţiile Golfului în ţara sa măcinată de conflict.
Controversata revenire a guvernului său în blocul comunitar are loc în contextul în care statele arabe încearcă să limiteze comerţul înfloritor al Siriei cu captagon, o amfetamină care creează dependenţă, cunoscută şi sub denumirea de "cocaina săracului".
Pastilele sunt cunoscute sub numele de "Abu Hilalain" în arabă, ceea ce înseamnă "tatăl celor două semiluni", datorită celor două logo-uri pe care le are încrustate, în formă de semilună. Produs în principal în Siria, drogul de sinteză conţine fenetilină, un stimulent de tip amfetamină.
În ultimii zece ani, comerţul cu captagon a înflorit. Milioane de aceste pastile, care creează o dependenţă puternică, au inundat Golful, în special Arabia Saudită.
În încercarea de a stopa comerţul cu droguri din Siria - Siria producând în prezent 80% din tot captagonul din lume - Arabia Saudită şi alte state din Golf au făcut încă un pas pentru a-l primi pe Assad în rândul comunităţii arabe, după ce mult timp a fost un paria regional.
Statele arabe doresc ca regimul Assad să se distanţeze de Iran, aliatul său de lungă durată alături de Rusia. Dar, mai presus de toate, ele îndeamnă Siria să taie nodul gordian al comerţului înfloritor cu captagon, care a transformat ţara într-un narco-stat, arată France 24.
"Mă aşteptam ca Iranul să fie pe primul loc pe ordinea de zi, alături de repatrierea refugiaţilor şi procesul politic - dar am fost surprinsă de rolul proeminent pe care captagonul l-a avut în timpul negocierilor cu regimul sirian cu privire la readucerea sa în Liga Arabă", a declarat Caroline Rose, director al portofoliului Strategic Blind Spots şi lider al proiectului privind comerţul cu captagon la New Lines Institute, un think tank cu sediul la Washington. "Captagonul a fost considerat oarecum o victorie uşoară pentru multe state care fac presiuni pentru normalizare. Ele cred că, cu suficiente stimulente, ar putea convinge regimul sirian să renunţe la acest comerţ", a adăugat Rose.
Potrivit New Lines Institute, captagonul a generat 5,7 miliarde de dolari (4,5 miliarde de euro) în 2021. Cu toate acestea, AFP a evaluat comerţul la peste 10 miliarde de dolari. Traficul de captagon a devenit practic un colac de salvare economică pentru regimul Assad supus sancţiunilor.
Potrivit Reuters, Arabia Saudită s-a oferit să investească 4 miliarde de dolari în Siria în schimbul reducerii exporturilor de droguri, în timpul vizitei ministrului saudit de externe, prinţul Faisal Bin Farhan Al-Saud, la Damasc, în aprilie. Deşi Riadul a negat aceste informaţii, oferta ridică întrebări dacă a fost un gest de bunăvoinţă sau dacă într-adevăr comerţul cu captagon a devenit o monedă de schimb, notează France 24.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
