Aproximativ 60 de lideri mondiali se întâlnesc luni la ONU, la un summit privind ”urgenţa (luptei împotriva modificărilor) climatice” menit să revigoreze Acordul de la Paris care se clatină, în contextul în care umanitatea emite în atmosferă gaze cu efect mai mult ca niciodată, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

La trei zile după ce milioane de tineri au manifestat pe cinci continente în favoarea luptei împotriva încălzirii globale şi cu patru zile înaintea unei greve mondiale la şcoală, secretarul general al ONU Antonio Guterres speră ca zecile de lideri să anunţe o revizuire în creştere a planurilor lor în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Mai puţin de jumătate dintre cei 136 de şefi de stat şi de guverne care vin săptămâna aceasta la New York la Adunarea Generală anuală a ONU au cerut să participe la acest summit.

Un simbol al tineretului revoltat, suedeza Greta Thunberg, în vârstă de 16 ani, a fost invitată să susţină în faţa liderilor un discurs foarte aşteptat.

La tribună, Statele Unite urmează să fie marile absente. Donald Trump urmează să fie în incintă, însă se va exprima la un eveniment dedicat libertăţii religiei. Brazilia şi Australia, a cărui premier conservator a efectuat o vizită la Casa Albă săptămâna trecută, absentează şi ele, deoarece nu au de făcut anunţuri.

Însă China - care devorează cărbune şi emite de două ori mai multe gaze cu efect de seră ca Statele Unite - urmează să se exprime prin vocea şefului diplomaţiei sale, Wang Yi.

Fiecare lider va avea trei minute la dispoziţie.

Indianul Narendra Modi,a cărui ţară este, la fel ca China, credincioasă cărbunelui, dar care instalează cantităţi industriale de panouri solare, îşi începe ziua împreună cu Angela Merkel şi liderii Noii Zeelande şi Insulelor Marshall, la Pacific.

Un număr important de state urmează  să-şi anunţe intenţia de a fi neutre în carbon până în 2050, potrivit lui Antonio Guterres - adică ele îşi vor reduce în mod considerabil emisiile şi vor compensa restul replantând copaci, care absorb carbonul din aer.

SĂPTĂMÂNĂ DIPLOMATICĂ

Acest scopal ”neutralităţii carbonului” - considerat atât de radical în 2015 încât a fost exclus din textul Acordului de la Paris - a devenit un punct de convergenţă tot mai puternic al mai multor state (Regatul Unit, Franţa, Uniunea Europeană) şi multinaţionale, după ce a devenit tot mai presant în urma calculelor din vară, a ciclonilor şi imaginilor unor gheţari care se topesc văzând cu ochii.

Ultimii cinci ani ar constitui perioada cea mai caldă înregistrată vreodată, potrivit unui raport publicat duminică de ONU. Terra este în mediu cu 1°C mai caldă decât în secolulu al XIX-lea, iar ritmul urmează să se accelereze.

Însă promisiunile de luni nu vor avea valoare legală. Summitul este doar o ”trambulină” către reuniunea COP26 de la Glasgow, la sfârşitul lui 2020, când ţările urmează să prezinte ONUu angajamente revizuite în creştere în lupta împotriva modificărilor climatice.

Potrivit ONU, 75 dintre cele 195 de ţări semnatare ale Acordului de la Paris şi-au anunţat intenţia să facă acest lucru. Statele Unite ale lui Donald Trump nu se află între aceste ţări.

Aflată în actualitatea cea mai fiebinte, Amazonia este subiectul unei reuniuni organizate de Chile, Columbia şi Franţa chiar înaintea summitului pe tema mediului, luni dimineaţa, la ora locală 8.00 (15.00, ora României), prin lansarea unei iniţiative în favoarea protecţiei pădurilor tropicale.

Subiectul este sensibil după ce preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, aflat în conflict deschis cu omologul său francez Emmanuel Macron, a denunţat o punere în discuţie a suveranităţii Braziliei, o ţară în care se află majoritatea pădurii amazoniene. Franţa dă asigurări căreuniunea va ”respecta suveranittatea fiecăruia”, potrivit ministrului de Externe Jean-Yves Le Drian.

Marile discursuri ale AG a ONU urmează să înceapă marţi dimineaţa, însă cartierele din NEW York din jurul sediului ONU, împânzite de poliţie, urmează să vibreze încă de luni din cauza vacarmului coloanelor oficiale, sutelor de întâlniri şi evenimente prevăzute în oraş.

Agenda preşedintelui iranian Hassan Rohani este urmărită îndeaproape de către diplomaţi, în pofida faptului că o întâlnire cu preşedintele american Donald Trump pare mai puţin probabilă, în urma atacurilor vizând instalaţii petroliere saudite atribuite Teheranului de către Washington şi Londra.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.