Frank Gehry, considerat unul dintre cei mai influenţi arhitecţi ai secolului, cunoscut pentru stilul său avangardist şi experimental, cel care a proiectat clădiri emblematice precum Muzeului Guggenheim din Bilbao, Spania, şi Fundaţia Louis Vuitton din Paris, a murit vineri la vârsta de 96 de ani, informează Reuters.
Creaţiile sale îndrăzneţe şi capricioase, cu turnuri înclinate şi plăci curbe de metal, l-au făcut pe Frank Gehry o vedetă în lumea arhitecturii.
Proiectul Muzeului Guggenheim din Bilbao, Spania, acoperit cu titan, l-a catapultat către faimă în 1997. Dar el îşi pusese bazele reputaţiei de cutezător cu ani înainte, când şi-a reproiectat propria casă din Santa Monica, California, folosind materiale precum garduri din plasă metalică, placaj şi oţel ondulat.
Meaghan Lloyd, şefa de cabinet a lui Gehry, a confirmat decesul acestuia într-un e-mail trimis agenţiei Reuters, scriind că Gehry a murit „în această dimineaţă, la domiciliul său din Santa Monica, după o scurtă boală respiratorie”.
Cele mai memorabile şi extravagante creaţii ale lui Gehry au fost lăudate ca opere de geniu sau blamate ca dezastre autoindulgente. Lucrările sale au fost atât de fantastice, încât uneori nici el nu era sigur ce a creat, cum a fost cazul muzeului din Bilbao, scrie Reuters.
„Ştii, m-am dus acolo chiar înainte de deschidere, m-am uitat la el şi am spus: «Doamne, ce le-am făcut acestor oameni?»”, a declarat Gehry revistei Vanity Fair. „De fapt, mi-a luat câţiva ani să încep să-l plac”, a mărturisit el.
În 2010, un grup de experţi reunit de Vanity Fair a numit muzeul din Bilbao cea mai importantă lucrare de arhitectură din 1980 încoace. Eminentul arhitect Philip Johnson l-a numit „cea mai măreaţă clădire a timpului nostru”, iar pe Gehry l-a considerat „cel mai mare arhitect” pe care îl are contemporaneitatea.
Cu toate acestea, Gehry s-a crispat când a fost numit „arhitect-vedetă”.
MUZEE ŞI CAMPUSUL FACEBOOK, PRINTRE CLĂDIRILE NOTABILE
În martie 2015, campusul Facebook din Menlo Park, California, a inaugurat o extindere masivă proiectată de Gehry, căruia i s-a cerut să nu fie prea îndrăzneţ, astfel încât clădirea să se integreze în mediul înconjurător.
Gehry a inaugurat, de asemenea, muzeul Fundaţia Louis Vuitton din Paris în 2014.
Printre alte clădiri notabile ale sale se numără Walt Disney Concert Hall din Los Angeles, „Casa Dansatoare” din Praga, Experience Music Project din Seattle şi turnul rezidenţial 8 Spruce din New York.
Criticii lui Gehry l-au acuzat că a neglijat funcţionalitatea în favoarea formei. Centrul Disney a fost văzut de diverşi critici ca fiind „o grămadă de vase sparte”, „un fursec cu foi care a luat-o razna”, „gunoi deconstrucţionist” şi „coş de gunoi golit”.
Gehry a încercat să ignore criticile şi a declarat pentru New Yorker în 2007: „Îţi spui: «Măcar se uită!»”.
Dar nu a fost întotdeauna atât de optimist. În octombrie 2014, în timp ce se afla în Spania pentru a primi un premiu, Gehry a fost întrebat despre criticile potrivit cărora opera sa era prea ostentativă. El a ridicat degetul mijlociu şi a spus: „În lumea în care trăim, 98% din tot ceea ce se construieşte şi se proiectează astăzi este o porcărie. Nu există niciun simţ al designului, niciun respect pentru umanitate sau pentru orice altceva. Sunt nişte clădiri nenorocite şi atât”.
NĂSCUT ÎN TORONTO
Gehry s-a născut pe 28 februarie 1929 în Toronto, sub numele de Frank Owen Goldberg, fiind fiul unor evrei polonezi. Încă din copilărie, proiecta clădiri şi oraşe în miniatură din resturi de lemn.
„Asta mi-am amintit, ani mai târziu, când mă chinuiam să aflu ce vreau să fac în viaţă”, a declarat el revistei New Yorker în 1977. „M-a făcut să mă gândesc la arhitectură. Mi-a dat ideea că şi un adult poate să se joace”, a mărturisit el.
După absolvirea Universităţii din California de Sud, Gehry a trecut printr-o perioadă agitată. A lucrat la câteva firme de arhitectură din Los Angeles, a început studiile la Harvard Graduate School of Design, dar a renunţat fără a obţine diploma, a servit un an în armata SUA şi s-a mutat la Paris pentru un an.
Când s-a întors la Los Angeles în 1962, îşi schimbase numele de familie în Gehry, la sugestia soţiei sale, pentru a evita antisemitismul.
A CÂŞTIGAT PREMIUL PRITZKER ÎN 1989
Proiectul său de succes a fost în 1978, când şi-a reconstruit propria casă din Santa Monica - transformând o casă tradiţională olandeză, în stil colonial, roz, într-una fantastică, folosind materiale obişnuite, precum garduri din plasă metalică, aluminiu ondulat şi placaj nefinisat.
La mijlocul anilor 1980, Gehry atrăgea atenţia internaţională cu clădiri acoperite cu oţel inoxidabil sau aluminiu care păreau să se îndoaie şi să se balanseze, subminând convenţiile arhitecturale.
În 1989, Gehry a câştigat Premiul Pritzker, cea mai prestigioasă distincţie din profesia sa. Dar a ajuns cu adevărat la apogeul carierei sale odată cu Muzeul Guggenheim din Bilbao, care a fost finalizat în 1997, folosind un software care i-a permis să construiască forme din ce în ce mai excentrice.
Gehry a proiectat şi mobilier, bijuterii, ceasuri, o sticlă pentru un distilator de vodcă şi o pălărie pentru cântăreaţa Lady Gaga, care arăta ca o masă înaltă şi şifonată de ţesătură argintie.
„Gehry lasă în urmă două fiice din prima căsătorie, Leslie şi Brina, pe soţia sa, Berta Isabel Aguilera, şi pe cei doi fii ai lor, Alejandro şi Samuel”, a declarat pentru BBC şefa de cabinet a acestuia, Meaghan Lloyd.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
