Manifestaţiile din ultimele zile, din România, sunt rezultatul aşteptărilor şi speranţelor enorme născute în rândul tinerilor de intensificarea luptei anticorupţie din ţară, scrie miercuri cotidianul francez Le Monde, într-o analiză.
România este una dintre puţinele ţări din lume unde manifestanţii se stâng pentru o aclama un procuror, scrie cotidianul Le Monde, afirmând că, de la începutul mobilizării istorice împotriva Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului ce risca să slăbească lupta anticorupţie, protestatarii au făcut din şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, eroina lor.
„DNA să vină să vă ia!” şi „Dragnea, nu uita: te aşteaptă Laura”, sunt două dintre principalele sloganuri scandate în stradă în toate marile oraşe ale ţării, precizează publicaţia.
Pentru protestatari, „Laura” este cea care îndrăzneşte să atace clasa politică, foarte coruptă, începând cu Liviu Dragnea, condamnat pentru fraudă electorală în 2015 şi judecată în prezent pentru abuz în serviciu, scrie ziarul francez. Aceste două proceduri, lansate în urma investigaţiilor DNA, îl împiedică să devină premier, în pofida victoriei detaşate obţinute la alegerile legislative din 11 decembrie.
Dacă nu ar fi fost anulată duminică, după şase zile de proteste, ordonanţa i-ar fi permis să scape de acuzaţia de abuz în serviciu.
MII DE POLITICIENI ARESTAŢI DIN 2013
Însă bilanţul Laurei Codruţa Kovesi, în vârstă de 43 de ani, cunoscută pentru lipsa sa de flexibilitate şi pentru pasiunea pentru baschet, merge mai departe de atât. De la numirea sa în funcţie, în 2013, mii de politicieni au fost arestaţi în toată ţara, explică jurnaliştii francezi. Numai în 2015, „un premier, cinci miniştri, 16 deputaţi, cinci senatori, 97 de primari sau viceprimari, 15 preşedinţi sau vicepreşedinţi de Consilii Judeţene, 32 de directori de companii publice” au fost urmăriţi, potrivit raportului anual al instituţiei. Prejudiciile raportate au atins aproape 500 de milioane de euro.
Se vorbeşte atât de mult de corupţie în România pentru că este combătută cu adevărat, spre deosebire de cazul Bulgariei, ţară învecinată, aflată clar în urmă, potrivit Le Monde.
DNA, privit în mare parte ca rezultatul aderării României la Uniunea Europeană în 2007, a înregistrat cel mai mare succes prin punerea sub acuzare a lui Victor Ponta, fostul premier social-democrat, care a numit-o pe Kovesi în funcţie.
„Am făcut posibilă şi inculparea şi arestarea fratelui (fostului preşedinte – n.r.) Traian Băsescu. Toate acestea arată că îmi fac treaba cu independenţă”, spune ea, cu mândrie.
Statutul său, complet independent de Ministerul Justiţiei, este chiar mai protejat decât cel al unui procuror francez, astfel că, echipa sa de 100 de procurori a devenit coşmarul a numeroşi politicieni români, care în schimb urăsc DNA cu cordialitate, scrie cotidianul francez.
SPECTACOLUL CĂTUŞELOR
“România a deveni ţara procurorilor, lupta lor a devenit politică”, se plânge, de exemplu, Sorin Oprescu, fost primar al Bucureştiului apropiat social-democraţilor, arestat şi plasat în arest preventiv timp de câteva luni, în septembrie 2015, pentru spălare de bani şi deturnare de fonduri.
Întors la activitatea de chirurg, până la finalul procesului, el susţine că ancheta a fost lansată numai pentru a-l împiedica să devină preşedinte, deşi sondajele îi erau favorabile. „Această campanie anticorupţie a semănat teama” şi a generat o atmosferă de „ură”, ce îi aminteşte de Revoluţia din 1989, spune el, revoltat, potrivit jurnaliştilor.
Asemeni altor politicieni inculpaţi, o tradiţie îl deranjează în special pe Sorin Oprescu: „spectacolul cătuşelor”, care constă în filmarea suspecţilor, de multe ori înconjuraţi de poliţie, încă de la primele convocări la DNA.
De la consolidarea luptei împotriva corupţiei, echipe de televiziune sunt instalate în permanenţă în faţa uşii mici a Parchetului şi filmează fiecare persoană cunoscută care intră sau iese din birouri.
O „prezumpţie de vinovăţie”, din punctul de vedere al lui Sorin Oprescu, pe care Laura Codruţa Kovesi spune că o regretă: „Trotoarele sunt publice, este ceva ce nu putem controla”, a explicat ea, insistând asupra faptului că „90%” dintre anchetele deschise de direcţia sa duc la condamnări.
AŞTEPTĂRI ENORME
“Parchetul a făcut, uneori, greşeli” şi există, „poate, un pic de isterie”, recunoaşte Attila Biro, jurnalist de invetigaţii în cadrul Rise Project, care a scos la lumină numeroase scandaluri, potrivit Le Monde.
„Dar nu s-a dovedit niciodată că a desfăşurat anchete politice”, a adăugat el.
“Trebuie să ne amintim şi de unde am plecat. Între 1990 şi 2005, a fost corupţie peste tot, oligarhi care se îmbogăţeau, presa scria. Şi, cu toate acestea, nu se întâmpla nimic. Toate acestea au făcut populaţia să aibă aşteptări mari atunci când a început totul. Însă a spune că oamenii sunt arestaţi acum pe stradă, fără niciun motiv, este departe de realitate”, a adăugat el.
Legea din România este mai dură decât cea a multe alte ţări europene, notează Le Monde, oferind ca exemplu faptul că nimeni nu poate deveni ministru dacă a fost condamnat în instanţă.
Unii oficiali publici atrag atenţia că o parte dintre angajaţii din administraţie preferă să nu semneze acte, decât să rişte să ajungă la închisoare.
Aşteptările enorme create de lupta anticorupţie au fost traduse în manifestaţiile de amploare din ultimele zile. „Protestez pentru că vreau să rămân să trăiesc în această ţară şi pentru că trebuie să facem ceva pentru viitorul ei”, a explicat Corina, o bucureşteancă în vârstă de 34 de ani care lucrează în domeniul financiar.
Această poziţie este diametral opusă faţă de tradiţia emigrării în masă a tinerilor români, care au preferat, mult timp, să fugă de o societatea pasivă şi prea puţin implicată în politică, în pofida derapajelor elitelor sale, afirmă cotidianul.
De exemplu, la ultimele alegeri locale, un primar acuzat de coruoţie a reuşit să obţină un nou mandat... din închisoare. PSD, care a câştigat alegerile în urma unui program social, a spus deja că va privilegia prevenţia în faţa sancţionării în lupta împotriva corupţiei.
Mobilizarea istorică a tinerilor din zonele urbane, adesea absolvenţi de studii superioare, demonstrează că această generaţie, care nu este în mod obligatoriu majoritară la urne, are cel puţin speranţa că actuala sa clasă politică va funcţiona, într-o zi, fără mită, subliniază Le Monde. Acesta va rămâne, dincolo de condamnări, principalul succes al DNA, conchide publicaţia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
