Rata mortalităţii infantile creşte la cel mai înalt nivel din ultimii zece ani, trei din zece copii români sunt afectaţi de sărăcie şi se află în risc de excluziune socială şi tot mai mulţi copii sunt privaţi de protecţia vitală pe care o dă vaccinarea, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), încât pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%. Mai mult, copiii sunt expuşi riscurilor crescute de a deveni victime ale cyberbullyingului. Fetele care nasc înainte de vârsta de 15 ani rămân un fenomen îngrijorător al României, transmite Organizaţia ”Salvaţi Copiii”.
La începutul anului 2025, erau 3.610.644 de copii cu reşedinţa în România reprezentând 19% din întreaga populaţie rezidentă a ţării. În anul 2025, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 145.725, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent. Faţă de anul 2024, în anul 2025 s-au înregistrat cu 11.545 mai puţini născuţi-vii.
La finalul anului anterior, un număr de 33.420 de copii se aflau în sistemul de protecţie specială, 8908 dintre ei crescând în instituţii de tip rezidenţial.
Sărăcie şi excluziune socială
Deşi în ultimii ani se înregistrează o îmbucurătoare tendinţă de scădere, peste 3 din 10 copii români (32,4%) continuă să crească în risc de sărăcie sau excluziune socială. Pentru 1.163 milioane de copii din ţara noastră, asigurarea resurselor necesare pentru un trai sănătos este problematică - copiii români continuă să fie mult mai afectaţi de sărăcie în comparaţie cu adulţii, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor fiind cu şase puncte procentuale mai mare decât în rândul adulţilor.
Deşi riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor înregistrează o tendinţă de scădere, nu putem spune acelaşi lucru despre sărăcia nutriţională. Astfel, datele pentru anul 2025 arată o creştere îngrijorătoare a ponderii familiilor care nu îşi permit măcar o dată la două zile o masă cu carne, peşte sau proteine vegetale echivalente - de la 14,6% la 17,2% în cazul tuturor familiilor cu copii şi de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale.
Pe de altă parte, sărăcia are şi un impact puternic asupra dreptului la o educaţie de calitate. Un studiu realizat de Salvaţi Copiii România în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai căror copii sunt integraţi în programele educaţionale ale organizaţiei nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educaţie, în absenţa unui sprijin extern, procentul crescând dramatic, la 87%, în rândul celor care se află în stare de sărăcie subiectivă şi în rândul celor cu nivel educaţional scăzut – 70%.
Participarea la educaţie
Totodată, sărăcia se reflectă în accesul discriminatoriu, inegal al copiilor vulnerabili socio-economic la evenimente şcolare sau excursii: aproape jumătate (46,8%) dintre copiii afectaţi de sărăcie nu participă la astfel de activităţi, mult peste media Uniunii Europene, de doar 13,9%.
La începutul anului calendaristic trecut, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 şi 17 ani erau în afara sistemului de educaţie (425.491, reprezentând 18,18% din populaţia rezidentă de vârsta respectivă).
Provocările legate de participarea la educaţie încep de la nivelul educaţiei timpurii, în condiţiile în care, la nivelul UE, România înregistrează cea mai scăzută rată de cuprindere în educaţie a copiilor cu vârsta între 3 ani şi vârsta de începere a învăţământului obligatoriu (76,5% faţă de o medie EU de 95%).
Datele Eurostat arată că din ce în ce mai mulţi copii cu vârsta învăţământului gimnazial sunt în afara şcolii (de la 12,3% în anul 2021, la 15,86% în anul 2022, 16,26% în anul 2023 şi 17,09% în anul 2024), situaţia fiind şi mai gravă în cazul copiilor cu vârsta învăţământului liceal (de la 23,02% în anul 2021, la 25,03% în anul 2022, 26,89% în anul 2023 şi 27,23% în anul 2024).
Maternitate timpurie
Deşi numărul total al naşterilor din ţara noastră reprezintă doar 4% din naşterile la nivel EU (4,04%), România are o contribuţie în plan european de şase ori mai mare în cazul naşterilor la minore (26,19%) şi de peste 10 ori mai mare în cazul naşterilor la fete sub 15 ani (41,39%).
În anul trecut, 5.815 copii s-au născut din mame minore, în 496 dintre aceste cazuri mama având vârsta sub 15 ani. Şi mai îngrijorător este faptul că aproape 1 din 5 copii născuţi din mamă minoră nu este primul copil al mamei (18,4%).
Cu cât este mai scăzută vârsta mamei, cu atât riscul ca nou-născutul să vină pe lume cu o greutate mică este mai mare: probabilitatea creşte de la 8,04% din totalul naşterilor la 15,9% în rândul mamelor sub 15 ani. Una dintre cauze este controlul prenatal redus în cazul gravidelor sub 15 ani: 43,3% din naşterile la mame sub 15 ani au fost fără control prenatal, în vreme ce media naţională este de 28,35%..
Supravieţuire şi sănătate
Rata mortalităţii infantile a crescut în 2024 la 6,6 la mia de copii născuţi vii, marcând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani (din 2016, rata mortalităţii infantile a scăzut de la 6,8 la 5,6 la mie, în 2023).
Pe de altă parte, România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii. Tot mai mulţi copii sunt privaţi de protecţia vitală pe care o dă vaccinarea, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). Astfel, potrivit celor mai recente date, pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%. În ceea ce priveşte vaccinarea contra rujeolei, într-un singur judeţ acoperirea vaccinală a fost de peste 70%, în 14 judeţe acoperirea vaccinală s-a situat între 50,6% şi 67,4%, în 24 de judeţe acoperirea vaccinală s-a situat între 31,3% şi 49,7%, în trei judeţe acoperirea vaccinală a fost sub 30%. Valoarea minimă (23,7%) a fost raportată în judeţul Argeş, iar cea maximă (73,8%) a fost atinsă în judeţul Bihor, potrivit INSP.
Sănătatea mintală:
Anxietatea este cea mai răspândită tulburare de sănătate mintală în rândul copiilor care au beneficiat pe parcursul anului trecut de serviciile de terapie psiho-emoţională ale Salvaţi Copiii România, urmată de tulburarea emoţională, dificultăţile parentale (de pildă, divorţul părinţilor), tulburarea de învăţare, dependenţa de ecrane şi chiar abuzul de substanţe şi tentativa de suicid (un caz). Sănătatea mintală este o temă care i-a preocupat pe copiii reuniţi la cea de-a 26-a ediţie a Forumului Naţional al Copiilor, care au şi formulat o serie de recomandări urgente, adresate autorităţilor. Printre principalele propuneri formulate se numără introducerea educaţiei pentru sănătate ca disciplină accesibilă tuturor elevilor, extinderea accesului la consiliere psihologică gratuită.
Potrivit unei recente anchete sociologice derulate de Organizaţia Salvaţi Copiii, doar 3 din 5 copii afirmă că se simt frecvent fericiţi (des sau foarte des). Entuziasmul este şi mai puţin frecvent în rândul copiilor, în condiţiile în care aproape o treime dintre respondenţi (32%) spun că se simt entuziaşti rar sau foarte rar şi doar 39% trăiesc acest sentiment frecvent. Totodată, un sfert dintre copii se simt frecvent trişti (25%), în timp ce peste jumătate (56%) suferă des de oboseală .
Siguranţă şi protecţie împotriva violentei
Rezultatele unei recente cercetări sociologice realizate de Organizaţia Salvaţi Copiii la finalul anului 2025 conturează o radiografie alarmantă a vulnerabilităţii tinerilor în mediul virtual, în condiţiile în care aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără nicio restricţie de acces, iar lipsa controlului parental creşte odată cu vârsta copiilor. Expunerea identităţii digitale este îngrijorătoare, peste o treime dintre copiii de 12-14 ani având profiluri publice pe reţelele sociale, fapt ce facilitează contactul frecvent cu persoane necunoscute; astfel, aproape jumătate dentre adolescenţi au fost abordaţi de străini online, iar o treime dintre aceştia au raportat situaţii de hărţuire sau interacţiuni inconfortabile. Impactul emoţional este unul major, în contextul în care peste două treimi dintre copii au fost expuşi unor conţinuturi traumatizante care i-au speriat, iar cyberbullying-ul a devenit un fenomen constant la care au fost martori 60% dintre aceştia. Poate cel mai grav semnal de alarmă este însă tăcerea care înconjoară aceste experienţe: în faţa pericolelor, majoritatea copiilor aleg să ignore situaţia, în timp ce un procent infim, de doar 5%, găsesc curajul de a cere sprijinul unui adult.
Nici şcoala nu reprezintă un mediu în care siguranţa copiilor să primeze, în condiţiile în care 90% dintre profesori şi consilieri şcolari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale fenomenului de bullying. În funcţie de mediu, respondenţii din şcolile bucureştene sunt cei care indică în cea mai mare măsură cea mai ridicată frecvenţă a fenomenului de bullying (28,1%), în timp ce doar 13,4% dintre profesorii şcolilor rurale au optat pentru acest răspuns, arată datele unei analize calitative complexe realizate de Organizaţia Salvaţi Copiii România în toamna anului 2025
Medikatv.ro
