Tribunalul Uniunii Europene (UE) a anulat mai multe hotărâri europene prin care se prelungea blocarea unor fonduri aparţinând unor personalităţi ucrainene - între care şi fostul preşedinte prorus Viktor Ianukovici -, acuzate că au deturnat fonduri publice înainte să fugă din ţară, după revolta din Piaţa Maidan în 2014, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Justiţia europeană apreciază, în primă instanţă, că membrii Consiliului UE, instanţa care regrupează liderii statelor membre UE, ar fi trebuit să verifice dacă drepturile persoanelor respective erau respectate de către justiţia ucraineană înainte să prelungească blocarea activelor acestora.

Decizia de a bloca fondurile şi resursele economice ale acestor personalităţi a fost luată în 2014, când ele făceau obiectul unor anchete preliminare în Ucraina cu privire la deturnări de fonduri şi transferul ilegal al acestora în afara ţării.

Aceste anchete au condus la deschiderea unei proceduri penale, ceea ce a determinat Consiliul să-şi prelungească decizia don 2014 pe perioade succesive de un an.

Unele dintre aceste prelungiri au fost contestate - cu succes - în justiţia europeană de către Ianukovici şi alţi foşti oficiali.

În cazul fostului preşedinte ucrainean prorus şi unuia dintre fiii săi, Tribunalul UE a anulat prelungirile hotărâte în 2016 şi 2017.

Prelungirile cu privire la următorii doi ani, inclusiv cea în vigoare în prezent, au fost de asemenea contestate, însă justiţia nu s-a pronunţat încă.

În cazul altor personalităţi ucrainene, Tribunalul a anulat prelungirea decisă în martie 2018.

Statele europene îşi pot întemeia adoptarea unor sancţiuni sau menţinerea acestora ”pe o decizie a unui stat terţ” ca Ucraina, a relevat Tribunalul.

Însă ele trebuie să verifice dacă hotărârea respectivă a fost luată ”respectând drepturile la apărare şi dreptul la o protecţie jurisdicţională efectivă”.

Or ”niciun element” nu permite ”să se stabilească faptul că (membrii) Consiliului au veritifcat respectarea drepturile respective” de către justiţia ucraineană ”înaintea prelungirii măsurilor restrictive în cauză”, a constatat Tribunalul UE, o jusrisdicţie de primă instanţă.

Consiliul poate sesiza, de-acum, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), în cazul în care doreşte să conteste aceste anulări.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.