Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a salutat marţi ”contribuţia importantă la dezbaterea europeană” a preşedintelui francez Emmanuel Macron şi ”angajamentul său ferm de a identifica şi răspunde mizelor europene”, a declarat purtătorul său de cuvânt, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Mai multe elemente” prezentate de către Emmanuel Macron în editorialul său există deja sau au ”au fost deja propuse sau sunt pe cale să fie puse în practică” de către Comisie, a subliniat purtătorul de cuvânt al instituţiei, citând consolidarea grănicerilor europeni.

PROPUNERI CU TREI LUNI ÎNAINTE DE ALEGERILE EUROPENE

Emmanuel Macron a prezentat un set de propuneri vizând UE, de la o revizuire a zonei Schengen şi până la înfiinţarea unei bănci în lupta împotriva modificărilor climatice, cu mai puţin de trei luni înainte de alegerile europene, într-un editorial difuzat în toate cele 28 de state membre UE şi adresat cetăţenilor continentului.

Aceasta nu este încă o intrare în campanie, ci un ”impuls” sau un mod de a ”pregăti decorul” înaintea scrutinului de la 26 mai, dă asigurări Palatul Elysée.

Însă, prin pulicarea unui text care a aduce a program, Emmanuel Macron - al cărui partid, La République en marche (LREM) se află cot la cot cu Rassemblement national (RN, fostul FN, extremă dreapta) în intenţiile de vot - intră în bătălia electorală europeană.

Editorialul - intitulat ”Pentru o renaştere europeană” ("Pour une renaissance européenne") - este articulat în jurul a trei teme, care fac de altfel, ecoul propriei sale campanii electorale din 2017 - libertate, protecţie şi progres.

Într-un context tulburat de Brexit şi ”replierea naţionalistă”, ”există o urgenţă”, pentru că ”Europa n-a fost niciodată într-un asemenea pericol”, pledează şeful statului francez în această tribună, difuzată de cotidiene europene prestigioase precum The Guardian (regatul Unit), Die Welt (germania), El pais (Spania) sau Corriere della Serra (Italia).

Arătând cu degetul riscul ”status-quoului”, Macron prezintă un ansamblu de propuneri, între care înfiinţarea unei ”Conferinţe pentru Europa” până la sfârşitul anului.

La fel ca în marea dezbatere din Franţa, menită să găsească o soluţie crizei ”vestelor galbene”, Macron vrea să reunească cetăţenii, universitarii sau partenerii sociali, pentru a defini o nouă foaie de drum a Uniunii, ”fără tabu, nimic măcar revizuirea tratatelor”.

În registrul apărării libertăţilor - şi fără să numească Rusia - Macron îşi exprimă îngrijorarea faţă de amestecuri externe în democraţiile europene, iar în acest sens vrea o ”interzicere a finanţării partidelor politice europene de către puteri străine”.

El are în vedere, de asemenea, crearea unei ”Agenţii de protecţia democraţiilor”, vizând să apere alegerile ”de atacuri cibernetice şi manipulări”.

Macron relansează de asemenea piste deja trasate în precedentele sale discursuri, precum cel de Sorbona, în septembrie 2017, imediat după ce a preluat puterea.

Şeful statului francez repune astfel pe masă ideea unui birou european al azilului şi a unei poliţii comune a frontierelor, pledând mai general în favoarea ”reaşezării spaţiului Schengen”. Imigraţia ar trebui să fie, de departe, tema principală a viitoarelor alegeri, potrivit indicatorului Erobarometru al Parlamentului European (PE).

Macron evocă din nou introducerea unui ”salariu minim european”. ”Europa (...) trebuie să instaureze (...) un scut social care să garanteze aceeaşi remuneraţie pentru acelaşi loc de muncă”, insistă el.

O MÂNĂ ÎNTINSĂ REGATULUI UNIT

După vetoul dat de Bruxelles proiectului fuziunii Siemens-Alstom, considerat neconform regulilor concurenţei, Macron doreşte de-acum ”asumarea (...) unei preferinţe europene, aşa cum fac concurenţii noştri americani sau chinezi”. ”Trebuie să ne reformăm politica în domeniul concurenţei, să ne refondăm politica comercială”, subliniază el.

Şeful statului francez menţionează de asemenea reglementarea giganţilor în domeniul digital, în contextul în care o taxă impusă cifrei de afaceri a Gafa este pregătită în Franţa. Este necesar să se înfiinţeze ”o supervizare europeană a marilor platforme”, îndeamnă Macron, evocând o accelerare a sancţiunilor în cazul aducerii atingeri concurenţei sau transparenţa algoritmilor.

Macron lansează, de asemenea, pista unei ”bănci europene a climei”, promovată de climatologul Jean Jouzel şi economistul Pierre Larrouturou, în vederea finanţării tranzişiei ecologice a continentului. El stabileşte două ambiţii - ”0 carbon în 2050, jumătate din pesticide în 2025”.

În tribuna sa, preşedintele francez are grijă să nu închidă uşa Regatului Unit, împotmolit într-un Brexit catalogat ”drept impas”, însă pe care el vrea să-l asocieze unui ”Consiliu de Securitate European” în cadrul unui ”tratat al Apărării” european.

Premierul liberal belgian Charles Michel şi-a exprimat imediat susţinerea, pe Twitter, faţă de text, ”pentru o Europă mai eficientă şi mai cetăţenească”.

La fel, fostul premier Jean-Pierre Raffarin, un reprezentant al Partidului Les Republicains (LR, dreapta, opoziţie) al lui Laurent Wauquiez, care apreciază că proiectul preşedintelui este ”cel mai izbutit”.

Un purtător de cuvânt al LR, Gilles Platret, a denunţat un preşedinte care ”a provocat marea furie a poporului” francez şi care îşi permite ”să dea lecţii Europei”.

Emmanuel Macron "este total singur în proiectul său al Europei federale, în timp ce toate popoarele vor mai multă suveranitate naţională”, a apreciat Jordan Bardella, capul de listă RN în alegerile europene.

Omoloaga sa din cadrul Partidului La France Insoumise (LFI, stânga) Manon Aubry denunţă un text care poate fi rezumat spunând ”Ori eu, ori haosul”. Capul listei comuniste Ian Brossat a ironizat ”cine poate crede că un preşedinte care ne precarizează în Franţa ne va proteja în Europa?”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.