Fostul preşedinte al Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker denunţă joi drept ”iresponsabilă” blocarea de către Olanda a unei reacţii economice europene concertate şi solidare împotriva noului coronavirus, subliniind că orice ”mutualizare” a datoriilor vizează exclusiv datorii viitoare, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

O blocare a Mecanismului European de Stabilitate (MES) ”din cauză că se ţine cu încăpăţânare, în mod ideologic, religios, la implementarea unei condiţionări severe este iresponsabilă”, declară Jean-Claude Juncker într-un interviu pentru cotidianul francez Libération.

Miercuri dimineaţa - după aproape 16 ore de negocieri - Haga a fost arătată unanim cu degetul din cauza inflexibilităţii sale, prin care a blocat orice perspectivă a unui acord cu privire la o eventuală activare - necondiţionată - a acestor fonduri europene de salvare, create în 2012 pentru state aflate în dificultate.

Jean-Claude Juncker consideră că inflexibilitatea Olandei este cu atât mai de neînţeles în contextul în care ”MES nu va fi suficient în vederea relansării” economiilor europene.

În vederea atingerii acestui scop, fostul preşedinte CE susţine înfiinţarea unei capacităţi de împrumut european care să aibă în centru şi ”coronabond”-uri.

”În decembrie 2010, în calitate de preşedinte al Eurogrupului, am propus să se înfiinţeze eurobonduri, pentru ca toţi membrii zonei euro să beneficieze de aceeaşi dobândă. Însă trebuie să facem diferenţa faţă de «coronabond»-uri”, precizează el

”Nu este vorba despre o mutualizare a datoriilor naţionale din trecut - o idee împotriva căreia s-a ridicat jumătate din Europa -, ci despre o mutualizare a datoriei care va apărea din implementarea unor mijloace bugetare necesare în vederea răspunderii la criza noului coronavirus”, subliniază el.

”Este vorba despre organizarea soldară a acestei finanţări a crizei actuale, prin cumularea diverselor instrumente - Banca Europeană de Investiţii (BEI), MES, bugetul european şi, în fine, ”coronabond»-uri”, a explicat el.

După ce predecesorul său Jacques Delors a avertizat la 28 aprilie cu privire la un ”pericol mortal” la adresa UE, în cazul în care aceasta nu este mai solidară în faţa crizei, Jean-Claude Juncker avertizează, la rândul său, cu privire la ”un risc ca ţările din sudul (Europei) să se îndepărteze de proiectul european în cazul în care Uniunea nu ştie să reacţioneze cu impuls de solidaritate de care e nevoie”.

”Discursul Olandei constă în a spune că ei nu trebuie să plătească datoriile altora, însă nu este vorba despre plata datoriilor din trecut, ci despre organizarea finanţării costurilor viitoare ale crizei”, subliniază Jean-Claude Juncker.

El denunţă totodată drept ”curioase, greşte şi scandaloase” declaraţii ale ministrului olandez al Finanţelor Wopke Hoekstra, ”care cerea un audit al politicilor bugetare ale ţărilor din sudul” Europei.

PARLAMENTUL OLANDEZ SUSŢINE GUVERNUL PE TEMA ”CORONABOND”-URILOR

Pe de altă parte, Parlamentul olandez a adoptat miercuri o moţiune prin care cere Guvernului să nu accepte niciodată vreo propunere europeană care ar obliga Olanda să-şi asume responsabilitatea datoriei vreunei alte ţări, relatează Reuters.

Prin acest vot, parlamentarii şi-au exprimat susţinerea faţă de refuzul categoric al Guvernului al ipotzei creării unor instrumente în vederea unei împărţiri comune a datoriei - prin "coronabond"-uri - în vederea înfruntării consecinţelor economice ale epidemiei noului coronavirus.

Moţiunea, iniţiată de Forumul pentru Democraţie (FvD, populişti, eurosceptici) nu are un caracter constrângător, însă adoptarea ei face şi mai dificil din punct de vedere politic o schimbare a poziţiei Executivului în negocierile angajate la nivel european cu privire la mecanisme în vederea depăşirii crizei economice cauzate de covid-19.

În pofida negocierilor-maraton care au durat toată noaptea de marţi spre miercuri, miniştrii Finanţelor din zona euro nu au ajuns la un acord asupra măsurilor de luat în lupta împotriva crizei actuale.

Acest eşec îşi are originea în conflicte persistente între ţări ca Italia, Spania sau Franţa - care vor să se emită "coronabond"-uri - şi ţări care se opun aprig acestei idei - cu Olanda în frunte.

Olanda şi Italia au poziţii opuse şi în privinţa unei activări a MES, menit să vină în ajutor ţărilor aflate în dificultate.

Negocierile urmau să se reia joi.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.