Bucureştiul a devenit, în ultimii ani, un şantier rezidenţial continuu. Blocuri noi, cartiere întregi ridicate la marginea oraşului, reconfigurări de apartamente vechi în zone centrale – toate acestea au împins în sus nu doar piaţa imobiliară, ci şi cererea pentru firme de mutări. În spatele fiecărei locuinţe vândute se află cel puţin o familie care îşi împachetează viaţa în cutii şi are nevoie de o echipă care să ducă totul din punctul A în punctul B, fără pagube.
Un raport realizat pe baza datelor ANCPI şi ale companiilor de consultanţă arată că în 2022 au fost vândute în Bucureşti 57.577 de unităţi individuale (case, apartamente, alte imobile), cu aproape 10,7% mai mult decât în 2021. Consultanţii Colliers confirmă aceeaşi tendinţă: numărul tranzacţiilor cu apartamente din Capitală a fost cu aproximativ 11% mai mare faţă de anul precedent, iar suprafaţa autorizată pentru proiecte rezidenţiale echivalează cu mai bine de 40.000 de apartamente noi. Vorbim, practic, de zeci de mii de mutări potenţiale într-un singur an.
În primele zece luni ale lui 2022, datele ANCPI indicau deja peste 52.000 de locuinţe vândute în Bucureşti şi împrejurimi, adică un avans de peste 9% faţă de anul anterior. Acesta a fost anul recordelor: rapoartele agenţiilor imobiliare notează că Bucureştiul a atins vârfuri istorice de vânzări de locuinţe, iar dezvoltatorii au împins agresiv noi proiecte rezidenţiale în toate sectoarele.
În 2023, ritmul s-a temperat, însă nu s-a prăbuşit. Un raport SVN Romania arată că vânzările de unităţi rezidenţiale în Bucureşti şi zonele limitrofe, în primele zece luni, au scăzut cu aproximativ 17,5% faţă de 2022, după ce în prima jumătate de an scăderea trecuse de 26%. În acelaşi timp, în Sectorul 1, unul dintre cele mai active segmente ale Capitalei, numărul tranzacţiilor s-a redus cu circa 20%, în timp ce la nivelul întregului oraş numărul unităţilor individuale a scăzut cu 16%. Chiar şi cu această răcire, vorbim tot despre zeci de mii de locuinţe vândute într-un singur an, ceea ce înseamnă un flux constant de mutări.
Dacă plecăm de la o estimare simplă – o locuinţă vândută înseamnă, în medie, cel puţin o mutare completă şi, în unele cazuri, două (vinde vechiul proprietar, cumpără noul proprietar) – rezultă că în Bucureşti se pot înregistra anual peste 60.000–70.000 de mutări legate direct de tranzacţii rezidenţiale. La acestea se adaugă schimbările de chirie, relocările de birouri mici sau reamenajările în care proprietarii scot mobilierul pentru renovări.
Pentru firmele de mutări, acest context înseamnă cerere constantă, dar şi presiune pe calitate. Oraşul are perioade de vârf – primăvara şi toamna, când se închid multe tranzacţii şi se semnează contracte de chirie – iar în aceste luni apar cele mai multe plângeri legate de întârzieri, lipsă de personal sau deteriorarea bunurilor. De aici rezultă partea care interesează direct cititorul: cum alegi, în acest „val“ de mutări, o firmă serioasă şi ce trebuie verificat înainte să pui semnătura pe contract.
1. Volumul de mutări din Bucureşti şi impactul asupra firmelor
- Zeci de mii de apartamente şi case vândute anual în Capitală creează o piaţă extrem de aglomerată pentru transportul de mobilă şi bunuri personale.
- Perioadele cu tranzacţii record, cum a fost 2022, aduc automat un vârf de solicitări pentru firmele de mutări, iar diferenţa dintre o echipă organizată şi una improvizată se vede în ziua mutării.
- Chiar dacă în 2023 numărul de vânzări a scăzut faţă de anul anterior, volumele rămân ridicate, iar cererea pentru servicii de mutare nu dispare, ci se redistribuie între dezvoltări noi, tranzacţii în blocuri vechi şi piaţa chiriilor.
Într-o piaţă atât de aglomerată, apar multe firme mici, uneori formate din câţiva oameni cu o dubă, fără contracte clare şi fără asigurare pentru bunuri. Există şi companii mari, care lucrează cu call-center, fac deviz scris şi inventar detaliat, dar acestea se ocupă de regulă de clienţi corporativi sau de mutări complexe. Consumatorul obişnuit se află undeva la mijloc, încercând să găsească un echilibru între cost şi siguranţă.
2. De ce contează statistica imobiliară când îţi alegi firma de mutări Bucuresti
Legătura dintre rapoartele despre vânzările de apartamente şi alegerea unei firme de mutări poate părea teoretică, însă cifrele spun altceva:
- Ani cu vânzări record (cum a fost 2022) duc la perioade în care echipele de mutări sunt suprasolicitate. Acolo apar întârzieri, programări „la limită“ şi uneori compromisuri la capitolul personal sau ambalare.
- În anii cu scăderi moderate, cum indică datele din 2023, presiunea se mai reduce, însă multe firme rămân în piaţă şi încearcă să compenseze prin creşteri de tarife sau servicii extra facturate separat.
Un cititor care îşi programează mutarea are un avantaj dacă înţelege contextul: în perioadele cu multe tranzacţii este mai prudent să rezerve din timp, să ceară ofertă scrisă şi să nu se bazeze pe promisiuni telefonice de tip „vedem la faţa locului“. În perioade mai liniştite, există loc de negociere şi de pachete mai complexe (ambalare, manipulare pentru obiecte grele, depozitare temporară).
3. Ce ar trebui să apară în contractul cu firma de mutări
Pornind de la tabloul de mai sus, contractul nu e o formalitate, ci singura ancoră în faţa unui calendar foarte aglomerat:
- Lista serviciilor – trebuie să apară clar dacă firma asigură ambalarea, demontarea şi montarea mobilierului, manipularea obiectelor voluminoase, transportul la etaj fără lift sau folosirea unei macarale exterioare.
- Răspunderea pentru bunuri – contractul ar trebui să menţioneze existenţa unei asigurări şi modul de calcul al despăgubirilor. Anii în care s-au vândut zeci de mii de locuinţe în Bucureşti au însemnat şi creşterea cazurilor în care clienţii au reclamat deteriorări de bunuri.
- Programul efectiv al mutării – ora la care echipa se prezintă, intervalul estimat, eventuale costuri pentru ore suplimentare. În perioadele de vârf, firmele tind să îşi „înghesuie“ mai multe mutări în aceeaşi zi.
- Structura tarifelor – un tarif pe maşină şi pe oră, un cost pe kilometru în afara oraşului, taxă pentru etaj fără lift sau pentru obiecte foarte grele (pian, seif, frigider side-by-side).
Un contract care include aceste elemente arată că firma se aşteaptă la volum mare şi încearcă să gestioneze corect riscurile. Lipsa lor deschide uşa către discuţii tensionate în ziua mutării, exact când nu mai există timp de negocieri.
4. Raport local: cum se vede din Bucureşti relaţia dintre piaţa imobiliară şi firmele de mutări
Daca punem cap la cap datele prezentate în rapoartele pentru 2022–2023, profilul Bucureştiului arată aşa:
- oraş cu peste 50.000 de locuinţe tranzacţionate anual;
- an record în 2022, cu creştere de peste 10% a vânzărilor de apartamente faţă de 2021;
- o uşoară scădere în 2023, de aproximativ 16–17,5% la nivel de locuinţe vândute, dar cu un volum încă ridicat, susţinut de dezvoltările noi şi de zona periurbană
Acest fond statistic explică de ce, în multe cartiere noi din sudul şi vestul oraşului, vezi aproape zilnic dube inscripţionate „mutări“ şi echipe care cară mobilier. Dezvoltările noi din zone precum Berceni, Popeşti-Leordeni, Militari Residence sau Titan au generat „valuri“ întregi de mutări într-un interval scurt. Firmele care activează aici îşi planifică adesea traseele pe bază de ansambluri rezidenţiale, nu pe străzi, tocmai pentru că ştiu că blocurile se populează în serie.
5. De la cifre la decizia concretă
Statisticile arată clar că Bucureştiul este o piaţă în care oamenii se mută des: cumpărări, vânzări, schimbări de chirie, relocări în ansambluri noi. Toate aceste mişcări creează un context în care firmele de mutări au de lucru aproape tot timpul anului, cu vârfuri în perioadele în care se închid cele mai multe tranzacţii.
Pentru cine urmează să se mute, datele nu sunt doar un exerciţiu de curiozitate. Ele ajută la o planificare realistă:
- rezervare din timp a firmei, mai ales în perioade aglomerate;
- atenţie sporită la conţinutul contractului;
- verificarea reputaţiei online, într-un oraş în care experienţele – bune sau rele – se acumulează rapid.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
