Anchetatorii francezi analizează peste 150 de probe de ADN, amprente şi alte urme găsite pe uneltele şi echipamentele de protecţie lăsate de hoţii care au spart Muzeul Luvru şi au fugit cu bijuterii regale estimate la 88 de milioane de euro, relatează The Guardian.
La cinci zile după jaful îndrăzneţ din cel mai vizitat muzeu din lume, procurorul din Paris, Laure Beccuau, a afirmat că are „o mică speranţă” că bijuteriile ar putea fi recuperate şi s-a arătat „optimistă” în privinţa rezultatului anchetei.
Ea a declarat pentru publicaţia Ouest-France că „în următoarele zile, rezultatele ar putea să ne ofere piste, mai ales dacă autorii au antecedente penale”.
Banda formată din patru persoane a ajuns duminică dimineaţă, la ora 9:30, în faţa Luvrului, imediat după deschiderea muzeului, într-un camion de mutări furat, echipat cu o scară şi o platformă extensibilă de 30 de metri, cu ajutorul căreia doi dintre ei au urcat la galeria Apollo, aflată la primul etaj - locul unde sunt expuse bijuteriile coroanei Franţei.
Purtând veste reflectorizante, pentru a părea muncitori în construcţii, hoţii au spart o fereastră nesecurizată, apoi au folosit polizoare pentru a deschide două vitrine din galeria decorată somptuos, după care au coborât în platforma de ridicare şi au fugit pe motocicletele conduse de ceilalţi doi complici.
Totuşi, hoţii nu au reuşit, în graba lor, să dea foc camionului, şi au lăsat în urmă o cască, polizoare, discuri de tăiere, o vestă reflectorizantă şi alte obiecte, a declarat Laure Beccuau, toate acestea fiind analizate în laboratoare criminalistice din Paris şi din împrejurimi.
Ea a adăugat că analiza minuţioasă a imaginilor video provenite de la camerele de supraveghere publice şi private, inclusiv de pe autostrăzi, a ajutat anchetatorii să urmărească traseul bandei „în Paris şi în zonele învecinate”, dar a refuzat să ofere mai multe detalii.
Peste 100 de anchetatori, inclusiv ofiţeri din Brigada de Reprimare a Banditismului (BRB) şi specialişti în opere de artă şi bunuri culturale traficate, lucrează la caz.
Beccuau a declarat că anchetatorii „explorează toate ipotezele”, inclusiv posibilitatea ca hoţii să fi avut complici în interiorul Luvrului.
Ea a spus că jaful poartă toate semnele unei organizaţii: „pregătire meticuloasă, îndrăzneala modului de operare, tipul de bijuterii vizate şi evadarea.”
Întreaga operaţiune a durat mai puţin de şapte minute, iar cei doi hoţi care au intrat în galerie au petrecut 3 minute şi 58 de secunde în interior.
Deşi au pierdut o coroană împodobită cu diamante şi smaralde în timpul fugii, au reuşit să plece cu opt piese din secolul al XIX-lea, bogat împodobite cu pietre preţioase.
Printre acestea se aflau un colier cu smaralde şi diamante pe care Napoleon I l-a oferit cele de-a doua soţii, Maria Luiza, şi o diademă cu 212 perle şi aproape 2.000 de diamante, care i-a aparţinut cândva împărătesei Eugénie, soţia lui Napoleon al III-lea.
S-a aflat, de asemenea, că un furt foarte asemănător era descris într-unul dintre cele 52 de volume ale popularei serii de cărţi pentru copii „Fantômette”, lansată în anii 1960, care o are ca protagonistă pe Fantômette, o fetiţă de aproximativ 12 ani, justiţiară, adesea descrisă ca prima supereroină a Franţei.
În volumul Appelez Fantômette (Sunaţi-o pe Fantômette), un personaj descrie exact cum ar sparge Luvrul, ar fura un diamant şi ar fugi, totul în câteva minute, fără a răni pe nimeni:
„Ascultă-mă”, spune personajul din celula sa de închisoare. „Tot ce trebuie să faci este să sprijini o scară de zid şi să urci la primul etaj – de fapt, este doar un etaj. Apoi, spargi o fereastră. Mergi zece metri, spargi vitrina cu un ciocan şi gata! Ai obiectul în mână. Ah, dacă nu aş fi închis aici, îţi garantez că aş face-o într-o clipă.”
În timp ce experţii se tem că bijuteriile furate sunt prea uşor de recunoscut pentru a fi vândute în starea actuală şi probabil au fost furate pentru a fi demontate – pietrele scoase, metalele topite, Beccuau a subliniat că timpul este esenţial.
Ea a spus că, având în vedere atenţia mediatică internaţională asupra jafului, există o mică speranţă că „hoţii nu vor îndrăzni să se deplaseze prea departe şi am putea recupera bijuteriile dacă acţionăm suficient de repede.”
Ziarul Le Parisien, invocând imaginile camerelor de supraveghere ale muzeului, a relatat că iniţial hoţii nu au reuşit să deschidă vitrinele din galeria Apollo, dar în cele din urmă au reuşit să spargă mici deschizături în sticlă şi să scoată bijuteriile.
Publicaţia a mai spus că sistemele de alarmă internă ale muzeului au funcţionat normal, prima alarmă declanşându-se la 9:34, când hoţii au spart fereastra balconului cu vedere spre Quai François Mitterrand.
Imaginile arată doi angajaţi ai muzeului sosind în galerie, dar apoi retrăgându-se, posibil de teamă că hoţii ar fi înarmaţi.
Directoarea Luvrului, Laurence des Cars, a recunoscut miercuri „un eşec grav al securităţii”, admiţând că supravegherea video a pereţilor exteriori era „insuficientă”.
Ea a spus în faţa senatorilor francezi că „singura cameră instalată acolo era orientată spre vest, aşa că nu acoperea balconul implicat în spargere.”
În general, a adăugat ea, deşi există „unele camere perimetrale”, acestea sunt „îmbătrânite”.
Totuşi, directoarea a apărat programul de securitate de 80 de milioane de euro aflat în desfăşurare, spunând că reţeaua de camere este extinsă pe întregul complex de 37 de hectare, inclusiv „supraveghere video care va acoperi toate faţadele”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
