Partidul Independenţei, condus de premierul Bjarni Benediktsson a obţinut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare anticipate desfăşurate sâmbătă în Islanda, potrivit primelor rezultate parţiale, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Formaţiunea aflată la guvernare a obţinut 26% din voturi, cu trei procente mai puţin decât la scrutinul de anul trecut.

Pe locul al doilea se află coaliţia mişcarea Stânga-Verzii, condusă de Katrin Jakobsdottir, cu 17%, urmată de Partidul Social-Democrat, cu 13%, aproape dublul rezultatului precedent.

Bjarni Benediktsson a demisionat la 16 septembrie şi a convocat alegeri anticipate,  în urma plecării unui membru al coaliţiei din cauza încercării tatălui premierului de a ajuta la reabilitarea numelui unui condamnat pentru pedofilie.

Un partid mic, Viitor Luminos, a părăsit coaliţia în urma dezvăluirii faptului că tatăl lui Benediktsson a scris o scrisoare în care îndemna la iertarea lui Hjalti Sigurjon Hauksson, condamnat în 2004 pentru că şi-a violat fiica vitregă timp de 12 ani, aproape zilnic.

Potrivit sistemului judiciar islandez, o persoană care a ispăşit o pedeapsă în urma condamnării din cauza unei infracţiuni grave poate să ceară autorităţilor să-i ”restabilească onoarea” şi să îşi caute un loc de muncă, ceea ce presupune radierea cazierului. Pentru ca să o obţină, condamnatul are nevoie de o scrisoare din partea unui prieten apropiat sau a unui asociat.

Benediktsson a preluat postul în ianuarie, susţinut de o coaliţie între Partidul său al Independenţei, Partidul Reformei şi politicieni de centru.

Formaţiunea Viitor Luminos a anunţat că părăseşte coaliţia în urma unor dezvăluiri potrivit cărora unii membri ai Guvernului au ascuns publicului scrisoarea prin care se cerea reabilitarea lui Hauksson.

Numele lui Benediktsson, un fost ministru al Finanţelor, a apărut de asemenea în Panama Papers ca deţinător al unei părţi a unei companii de investiţii cu sediul în Seychelles.

Islanda, o insulă situată în apropierea Cercului Polar Arctic, cu 340.000 de locuitori, a fost dur afectată de criza financiară din 2008, iar în prezent înregistrează o creştere în domeniul turismului, alimentată de cei care vor să-i vadă gheţarii, fiordurile, cascadele şi aurorele boreale.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.