Preşedintele american Joe Biden a discutat, la o lună după învestire, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, într-o convorbire la telefon în care Iranul s-a aflat la loc de cinste, relatează AFP.
Timpul de care noul preşedinte a avut nevoie ca să stea de vorbă cu ”Bibi”, foarte răsfăţat de către Donald Trump, a provocat o polemică în presa israeliană şi a condus la critici dure ale unor tenori republicani.
”(O) conversaţie bună”, a rezumat laconic Joe Biden, în Biroul Oval.
”Discuţia a fost călduroasă, amicală şi a durat aproximativ o oră”, a subliniat, la rândul său, Netanyahu, pe Twitter, precizând că a abordat probelma ”acordurilor” de pace din Orientul Mijlociu, ”ameninţarea iraniană” şi gestionarea pandemiei covid-19.
Cei doi lideri au subliniat ”importanţa unei continuări a consultării strânse în probleme de securitate regională, mai ales Iranul”, a anunţat Casa Albă, fără să dea detalii cu privire la problema spinoasă a Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iraniamn.
Joe Biden a insistat asupra susţineri Statelor Unite a recentei normalizări a relaţiilor Israelului cu ţări din lumea arabă.
Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunţat în vară o normalizare a relaţiilor lor cu Israelul, urmate apoi de Bahrain, Sudan şi Maroc.
Însă continuă să existe întrebări cu privire la poziţia pe care o va adopta noua administraţie. Vor împinge Statele Unite, concret, alte ţări din regiune să se îmbarce în trenul normalizărilor?
Una dntre ţările-cheie, considerată un potenţial candidat la normalizare, este Arabia Saudită.
Administraţia Biden a anunţat deja, cu privire la această ţară, că intenţionează să-şi ”recalibreze” relaţiile cu Riadul şi să schimbe interlocutorul - prinţul moştenitor Mohammed bin Salman - zis ”MBS” - cu regele Salman.
”AVANSAREA PĂCII”
Unul dintre dosarele cruciale pentru Arabia Saudită, ca şi pentru Israel, rămâne problema influenţei regionale a Iranului şi programul nuclear iranian.
Statul evreu nu şi-a ascuns opoziţia faţă de Acordul de la Viena din 2015 şi a susţinut campania ”presiunii maxime” împotriva Teheranului a administraţiei Trump, care a retras în mod unilateral Statele Unite din acest acord şi a restabilit şi multiplicat sancţiunile americane.
Biden s-a angajat să revină în acord, cu condiţia ca Iranul să revină mai întâi la respectarea angajamentelor pe care şi le-a asumat prin acesta.
O asemenea revenire ar fi”un lucru rău” , aprecia recent comandantul armatei israeliene Aviv Kochavi.
Acordurile normalizării relaţiilor Israelului cu ţări arabe sunt, în acest sens, o ”contrapondere faţă de axa şiită”, o expresie care desemnează susţinătorii regionali ai Iranului, iar ele reprezintă o ”oportunitate importantă în vederea creşterii presiunii asupra Iranului”, declara săptămâna trecută un gradat de rang înalt din cadru armatei israeliene.
Potrivit rezumatului Casei Albe, Joe Biden a subliniat, de asemenea, ”importanţa avansării păcii în regiune,inclusiv între israelieni şi palestinieni”.
După ce Donald Trump a promis, la începutul mandatului său, ”acordul ultim” între israelieni şi palestinieni - fără să ajungă vreodată la acesta -, administraţia Biden îşi afişează tot la început prudenţa şi voinţa de a-şi acorda timp.
Noul şef al diplomaţiei americane Antony Blinken dă asigurări că ”soluţia cu două state” este singura viabilă, reluând astfel consensul internaţional, brutalizat de către miliardarul newyorkez.
Însă el a recunoscut totdată că părţile sunt ”foarte departe de un progres major către pace” şi de o ”rezolvare finală” prin înfiinţarea Palestinei, statul care aspiră palestinienii.
O dovadă a unei anumite stânjeneli este faptul că administraţia Biden nu şi-a precizat încă poziţia cu privire la lunga listă de decizii unilaterale în favoarea Israelului ale lui Donald Trump şi ale secretarului acestuia de Stat Mike Pompeo.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
