Iranul a confirmat că începe să îmbogăţească uraniu la un nivel interzis de Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, fragilizând şi mai mult acest pact, ca represalii faţă de retragerea unilaterală americană şi sancţiunile americane, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Secretarul de Stat american Mike Pompeo a avertizat că această măsură va conduce Iranul la ”şi mai multă izolare şi sancţiuni”, iar cele trei ţări europene care sunt încă parte la acord au condamnat-o.

Iar preşedintele american Donald Trump a adresat un avertisment Teheranului. ”Iranul ar trebui să fie prudent, pentru că îmbogăţiţi (uraniu) cu un motiv şi nu am să spun eu care e acest motiv. Dar nu e bun”, a spus el în faţa presei.

În comunicate separate, Londra şi Berlinul au îndemnat Teheranul să revină asupra deciziei sale, Iar Parisul şi-a exprimat ”marea îngrijorare” şi a cerut Iranului să înceteze orice activitate ”neconformă” acordului nuclear.

”În câteva ore” Iranul îşi reia îmbogăţireaa uraniului la un nivel de ”peste 3,67%”, a anunţat duminică dimineaţa un purtător de cuvânt al Organizaţiei Iraniene a Energiei Atomice (OIEA), Behrouz Kamalvandi.

Kamalvandi nu a oferit indicii despre nivelul la care Iranul intenţionează să îmbogăţeasccă uraniu 235 şi a anunţat doar că a primit ordinul să o facă atât cât este necesar, pentru nevoile ţării.

Cu o zi înainte, un consilier al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a precizat că nevoile ţării în ”activităţile sale paşnice” corespund unui uraniu îmbogăţit la nivelul de 5% - un nivel foarte depărtat de cel de 90% necesar în vedera fabricării unei bombe atomice.

”ŞAIZECI DE ZILE”

În pofida criticilor, Teheranul afirmă  că decizia sa de a renunţa treptat la unele dintre angajamentele sale vizează doar să salveze Acordul de la Viena din 2015.

Acesta este un element al ripostei iraniene faţă de decizia Statelor Unite de a ieşi unilateral din pact, în mai 2018, şi de a restabili sancţiuni impuse Iranului.

Aceeastă nouă evoluţie are loc pe fondul unor tensiuni exacerbate între Washington şi Teheran, care alimentează temeri cu privire la izbucnirea unui războiîn regiunea Golfului Perisc.

Prin vocea adjunctului ministrului de Externe Abbas Araghchi, Teheranul a ameninţat duminică să-şi încalce şi alte obligaţii în domeniul nuclear - fără să precizeze care - în ”60 de zile”, în cazul în care partenerii săi nu găsesc o ”soluţie” să-i răspundă la solicitări.

Aceste cereri au legătură în principal cu posibilitatea ca Iranul să continue să-şi vândă petrolul şi să facă comerţ xu exteriorul, ocolind sancţiunile americane.

Araghchi a amintit de asemena că Iranul poate să revină în orice moment asupra măsurilor pe care le-aluat, în cazul în care solicitările îi sunt satisfăcute.

Ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif le-a transmis europenilor că sunt singurii responsabili de supravieţuirea Acordului de la Viena.

În opinia sa, ”fieccare dintre măsuri nu va putea fi anulată decât dacă (Franţa, Germania şi Marea Britanie accţionează) în conformitate” cu textul.

Acordul de la Viea a fost încheiat între Iran şi Grupul Celor Şase (G5+1 - China, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite plus Germania), după 12 ani de crizî în centrul căreia s-a aflat programul nuclear iranian.

Prin acest text, Iranul se angajează să nu se doteze cu bomba atomică şi să-şilimiteze activităţile nucleare în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale care-i afectează economia.

Washigtinul şi-a justificat ieşirea din acest pact acuzând Iranul de faptul că nu a renunţat vreodată să se doteze cu arma atomică şi că este cauza tuturor relelelor în Orientul Mijlociu. Teheranul, din contră, a dezminit mereu că vrea bomba nucleară.

Restabilirea unor sancţiuni extrateritoriale americane a pus pe fugă întreprinderile străine care s-au întors în Iran şi i-a afectat economia dur.

La 8 mai, la un an de la retragerea americană şi în faţa înăspririi unor sancţiuni ale Washingtonului, Teheranul a anunţat că renunţă la două dintre angajamentele pe care şi le-a asumat la Viena - respectarea limitei stabilite a stocurilor d apă grea (1,3 tone) şi a celei impuse rezervelor iraniene de uraniu slab îmbogăţit (300 de kilograme).

”ÎNGRIJOTARE PUTERNICĂ”

Republica islamică şi-a însoţit acest anunţ cu un ultimatum prin care le dădea 60 de zile partenerilor săi să o ajute să ocolească blocada americană, ameninţând că altfel Iranul va îmbogăţii uraniu la un nivel mai mare de 3,67% şi va reljua construirea unuireactor cu apă grea la Arak (centru).

În legătură cu reactorul, Araghchi a anunţat duminică faptul că Iranul nu-şi pune practic ameninţarea, privelgiind pentru moment proiectul conversiei instalaţiei prevăzută de Acordul de la Viena.

Încălcându-şi angajamentele, Iranul se expune unei trimiteri a problemei programului său nuclear în faţa membrilor Consiliului de Securitate al ONU, care are puterea să  restabilească sancţiunile ridicate.

Europenii, chinezii şi ruşii caută să soluţioneze problema fără Consiliu, după ce teheranul a ameninţat că un asemenea recurs ar însena moartea acordului.

Catalogând anunţul Teheranului drept o evoluţie ”foarte periculoasă”, premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a îndemnat pe europeni să impună ”sancţiuni dure” Iranului, oaia sa neagră.

La Viena, Agenţia internaţională a Energiei Atomice (AIEA) a anunţat că inspectorii săi în Iran o vor informa ”imediat ce vor fi verificat” că Iranul îmbogăţeşte uraniu la un nivel mai mare de 3,67%.

Potrivit lui Kamalvandi, insoectorii străini ar urma să facă această constatare luni.

La cererea Statelor Unite, AIEA urmează să se întrunească într-i reuniune extraordinară la 10 iulie, pentru a face rezumatul anunţurilor iraniene.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.