Preşedintele Donald Trump a susţinut într-un interviu acordat emisiunii „Meet the Press” de la NBC News că îndeplinirea ambiţioasei sale promisiuni electorale de a efectua rapid deportări în masă poate avea prioritate în faţa acordării dreptului imigranţilor la un proces echitabil în temeiul Constituţiei, aşa cum cer instanţele.
El a spus că urmează sfaturile avocaţilor în timp ce încearcă să ducă la îndeplinire deportările rapide, dar a menţionat că acordarea dreptului la un proces echitabil imigranţilor este consumatoare de timp.
O parte centrală a agendei lui Trump a fost punerea în aplicare a „celei mai mari operaţiuni de expulzare” din istoria Statelor Unite, aşa cum a promis în timpul campaniei din 2024. În serviciul acestui obiectiv, administraţia sa a făcut presiuni asupra instanţelor pentru a permite deportarea imediată a imigranţilor pe care îi acuză că sunt membri ai unei bande venezuelene, fără a le oferi şansa de a-şi pleda cazul în faţa unui judecător.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Într-un interviu acordat luna trecută emisiunii „Meet the Press”, secretarul de stat Marco Rubio a răspuns „Da, desigur”, când a fost întrebat dacă fiecare persoană din Statele Unite are dreptul la un proces echitabil. Trump, însă, nu este atât de sigur. „Nu ştiu. Eu nu sunt avocat. Nu ştiu”, a răspuns Trump când a fost întrebat de moderatoarea emisiunii „Meet the Press”, Kristen Welker, dacă este de acord cu Rubio. Comentariile sale au fost făcute în timpul unui interviu amplu acordat la reşedinţa sa Mar-a-Lago din Florida, care a fost difuzat duminică.
Al cincilea amendament al Constituţiei prevede că „nicio persoană” nu va fi „privată de viaţă, libertate sau proprietate, fără un proces echitabil”. Nu spune că persoana respectivă trebuie să fie cetăţean american, iar Curtea Supremă a recunoscut de mult timp că şi cei care nu sunt cetăţeni americani au anumite drepturi de bază, notează NBC News.
Trump a mai spus că, deşi „întotdeauna trebuie să respectăm legile”, ar dori să vadă totodată că unii „infractori autohtoni” sunt trimişi în El Salvador, o propunere care a fost respinsă pe scară largă de experţii juridici.
Când Welker a încercat să precizeze ce spune al cincilea amendament, Trump a sugerat că un astfel de proces l-ar încetini prea mult în acţiunile sale.
„Nu ştiu. Se pare - ar putea spune asta, dar dacă vorbim despre asta, atunci ar trebui să avem un milion sau 2 milioane sau 3 milioane de procese”, a spus el. „Avem mii de oameni care sunt unii criminali şi unii traficanţi de droguri şi unii dintre cei mai răi oameni de pe Pământ”, a adăugat Trump. „Am fost ales să îi scot naibii de aici, iar instanţele mă împiedică să o fac”, a completat el.
„Dar chiar şi având în vedere aceste cifre despre care vorbiţi, nu trebuie să susţineţi Constituţia Statelor Unite în calitate de preşedinte?” a întrebat jurnalista Welker. „Nu ştiu”, a răspuns Trump. „Trebuie să răspund spunând, din nou, că am avocaţi străluciţi care lucrează pentru mine, iar ei vor urma în mod evident ceea ce a spus Curtea Supremă”, a menţionat el.
Curtea Supremă a spus deja administraţiei Trump, în trei decizii recente diferite, că trebuie să acorde imigranţilor drepturi procedurale de bază, pe baza interpretării de lungă durată a legilor. Acest lucru nu ar necesita procese complete, aşa cum a sugerat Trump. Ceea ce ar fi necesar este şansa de a se prezenta în faţa unui judecător de imigrări. Astfel de judecători nu fac parte din ramura judiciară. Ei sunt angajaţi ai Departamentului de Justiţie. Oficialii administraţiei s-au pronunţat împotriva unor astfel de constrângeri, ceea ce a dus la acuzaţii că au sfidat instrucţiunile judecătorilor din instanţele inferioare şi chiar ale Curţii Supreme, explică NBC News.
Un punct major de dispută a fost invocarea inedită de către administraţie a unei legi din 1798, Alien Enemies Act, pentru a deporta rapid presupuşi membri ai bandei venezuelene Tren de Aragua. Legea a fost utilizată anterior doar în timp de război, dar guvernul SUA susţine că banda este efectiv o forţă invadatoare legată de guvernul venezuelean şi că poate utiliza puterea legii de a expulza persoane fără a trece prin procesele prevăzute în alte legi, cum ar fi Legea privind imigraţia şi naţionalitatea. Totuşi, acest efort se confruntă cu o opoziţie dură.
Cei care se confruntă cu expulzarea în temeiul acestei legi au declarat că nu au avut nicio şansă să conteste dacă sunt sau nu membri ai bandei, ceea ce a condus la două decizii diferite ale Curţii Supreme, care au blocat posibilitatea administraţiei de a-i trimite la închisoare în El Salvador fără un proces echitabil. Una dintre decizii a fost luată în dimineaţa zilei de 19 aprilie, la câteva ore după ce bărbaţii fuseseră urcaţi în autobuze şi au fost văzuţi îndreptându-se spre un aeroport din Texas.
Un alt caz foarte mediatizat l-a implicat pe Kilmar Abrego Garcia, un bărbat salvadorian care locuia în Maryland împreună cu soţia şi cei trei copii când a fost deportat în El Salvador. Administraţia Trump l-a acuzat că este membru al bandei MS-13 - ceea ce soţia şi avocatul lui Abrego Garcia neagă - în justificarea deportării sale în ţara sa de origine, deşi ordinul unui judecător de imigrare din 2019 interzicea trimiterea sa acolo. Administraţia a recunoscut în cele din urmă că a fost o „eroare administrativă” aceea de a-l expulza, iar Curtea Supremă a dispus ca guvernul să „faciliteze” întoarcerea sa în Statele Unite, astfel încât acesta să îşi poată pleda cauza. Administraţia pare însă să fi făcut puţine eforturi în acest sens şi a insistat că nu are puterea de a forţa El Salvador să-l trimită înapoi acasă.
„Nu ştiu”, a răspuns Trump când a fost întrebat dacă cineva din administraţia sa este în contact cu guvernul din El Salvador pentru a-l trimite înapoi pe Abrego Garcia. „Ar trebui să îi puneţi această întrebare procurorului general”, a adăugat el.
Trump a insistat că nu sfidează Curtea Supremă. „Nu. Mă bazez pe procurorul general al Statelor Unite, Pam Bondi, care este foarte capabilă, care face o treabă excelentă. Pentru că eu nu sunt implicat în legalitate sau ilegalitate”, a spus el. „Am avocaţi care să facă asta şi de aceea am un DOJ (Departamentul Justiţiei) grozav”, a argumentat şeful Casei Albe.
Trump a mai spus că s-ar putea îndrepta către Curtea Supremă pentru a cere clarificări cu privire la ceea ce judecătorii au înţeles prin cuvântul „facilitare”. „Am putea face asta. Am întrebat despre asta. S-ar putea să facem asta”, a spus el.
Administraţia a pierdut în instanţele inferioare cu privire la răspunsul său la decizia Curţii Supreme în cazul Abrego Garcia, dar încă nu a cerut judecătorilor să intervină pentru a doua oară.
Administraţia Trump are şi alte opţiuni pentru a accelera procesul de deportare - de exemplu, solicitând Congresului să modifice legile privind imigraţia şi să extindă resursele pentru judecătorii de imigrare, astfel încât un număr mare de cazuri în aşteptare să poată fi procesate mai rapid. Cu toate acestea, administraţia a concediat unii judecători de imigrare.
În timpul interviului său, luat vineri şi difuzat duminică, Trump şi-a invocat în mod repetat avocaţii, spunând că ţine cont de instrucţiunile acestora pentru a se asigura că respectă legea. În plus faţă de imigraţie, Trump a abordat ameninţarea sa de a retrage statutul de scutire de taxe al Universităţii Harvard.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
