Benjamin Netanyahu a respins apelul preşedintelui american Joe Biden, care îi ceruse să "retragă" propunerea de revizuire judiciară ce a dus la proteste masive în Israel, premierul israelian răspunzând că nu ia decizii în funcţie de presiuni din străinătate, relatează Reuters şi The Guardian. Cu toate acestea, el s-a declarat optimist miercuri că legăturile cu SUA rămân solide, iar Israelul va fi inclus în septembrie în programul american Visa Waiver.
Israelul "nu mai poate continua pe acest drum", a declarat marţi preşedintele Biden, referindu-se la protestele fără precedent care au cuprins ţara şi au ajuns până în rândurile armatei.
Premierul Benjamin Netanyahu a amânat luni propunerea de revizuire a sistemului judiciar după ce un număr mare de oameni au ieşit pe străzi protestând masiv.
Casa Albă a sugerat iniţial că Netanyahu ar trebui să caute un compromis, dar preşedintele american a mers mai departe marţi, când a răspuns unei întrebări puse de presă: "Sper să renunţe la ea (la reformă - n.r.)", a spus Biden.
"Ca mulţi susţinători puternici ai Israelului, sunt foarte îngrijorat ... Ei nu mai pot continua pe acest drum, iar eu am cam precizat acest lucru", a declarat Biden în timpul unei vizite în Carolina de Nord. "Să sperăm că premierul (Netanyahu) va acţiona într-un mod prin care va încerca să ajungă la un compromis autentic, dar asta rămâne de văzut", a spus Biden.
El a adăugat că nu ia în considerare invitarea liderului israelian la Casa Albă, cel puţin "nu pe termen scurt".
Anterior, ambasadorul SUA în Israel, Tom Nides, declarase pentru un post de radio local că se aşteaptă ca Netanyahu să fie invitat "imediat ce programele (celor doi lideri) vor putea fi coordonate".
În replică la declaraţiile lui Joe Biden, Netanyahu a emis rapid un comunicat: "Israelul este o ţară suverană care îşi ia deciziile prin voinţa poporului său şi nu pe baza presiunilor din străinătate, inclusiv din partea celor mai buni prieteni. Îl cunosc pe preşedintele Biden de peste 40 de ani şi apreciez angajamentul său de lungă durată faţă de Israel", a declarat Netanyahu. El a mai spus că alianţa dintre Israel şi SUA este de nezdruncinat "şi depăşeşte întotdeauna dezacordurile ocazionale" dintre lideri. "Administraţia mea se angajează să consolideze democraţia prin restabilirea echilibrului adecvat între cele trei ramuri ale guvernării, pe care ne străduim să îl realizăm printr-un consens larg", a punctat premierul israelian.
Miercuri, adresându-se Summitului pentru democraţie condus de SUA, Netanyahu a spus că motivul declarat al reformelor - echilibrarea puterilor în statul israelian - poate fi împăcat cu libertăţile civile. Negociatorii, a spus el, vor "încerca să obţină un consens naţional larg pentru a atinge ambele obiective. Şi cred că acest lucru este posibil. Suntem acum angajaţi exact în această discuţie", a asigurat Netanyahu.
Partidele de opoziţie din tot spectrul politic l-au acuzat pe Netanyahu - care este judecat pentru acuzaţii de corupţie - că încearcă să limiteze independenţa justiţiei, dar el neagă astfel de obiective.
MINISTRUL DEMIS DE NETANYAHU REFUZĂ SĂ PLECE
Marţi seară, guvernul de extremă-dreapta din Israel şi partidele de opoziţie au avut o primă întâlnire pe tema propunerilor privind sistemul judiciar. "După circa o oră şi jumătate, întâlnirea, care a avut loc într-un spirit pozitiv, s-a încheiat", a declarat biroul preşedintelui Isaac Herzog marţi seara târziu. "Mâine (miercuri - n.r.), preşedintele Isaac Herzog va continua seria de întâlniri", a adăugat acesta.
Aceste discuţii au loc pe fondul unor scene de haos în politica israeliană. Yoav Gallant, ministrul apărării demis de Netanyahu, ar refuza să demisioneze şi sunt temeri că premierul, ameninţat cu o rupere a coaliţiei, ar fi putut promite prea mult politicienilor de extremă dreapta în schimbul unui acord menit doar să înăbuşe manifestaţiile la nivel naţional.
Netanyahu l-a demis pe Gallant pentru că a ieşit din rând şi a cerut în mod deschis oprirea revizuirii judiciare. Cu toate acestea, adjuncţii lui Gallant au declarat că el va rămâne în funcţie, afirmând că nu a fost notificat în mod oficial că a fost demis. Purtătorii de cuvânt ai lui Netanyahu şi ai partidului său, Likud, nu au făcut niciun comentariu imediat.
Pe fondul unei intensificări a protestelor, Netanyahu anunţase luni, într-un discurs, o amânare a propunerilor sale, afirmând că are nevoie de timp pentru a căuta un compromis cu adversarii politici. Măsura a liniştit temporar furia ce clocotea, iar principalul sindicat şi-a suspendat greva după discursul său. Marţi, străzile israeliene au fost în mare parte liniştite.
Discursul său de luni a pus capăt unei zile tensionate, în care spitalele, universităţile, porturile maritime şi aeroportul internaţional au fost închise de greve spontane declanşate în semn de protest faţă de modificările judiciare, pe care mulţi le consideră o diminuare a puterii judecătorilor, limitându-le posibilitatea de a trage guvernul la răspundere.
Ambasadorul american Tom Nides a declarat marţi la radioul local că a salutat decizia de a amâna proiectul de lege, glumind că după discursul lui Netanyahu "a avut o noapte plăcută de somn".
NETANYAHU I-A FĂCUT MILIŢIE LIDERULUI EXTREMIST BEN-GVIR
În cursul zilei de marţi, au apărut semne de întrebare: cât de mult controlează Netanyahu coaliţia sa de guvernare - care include un amestec de naţionalişti de dreapta, lideri religioşi şi figuri de extremă dreapta.- şi ce credibilitate mai are?
Între timp, Netanyahu ar fi reuşit să îl liniştească pe ministrul securităţii naţionale, extremistul de dreapta Itamar Ben-Gvir, cel mai înfocat susţinător al proiectului de lege privind reforma judiciară, acceptând formarea unei "gărzi naţionale" care să fie sub controlul lui.
Deşi unii au spus că Netanyahu ar fi făcut o promisiune goală, alţii au criticat planurile pentru ceea ce au descris ca fiind o miliţie. "Premierul a mituit extrema dreaptă prin intermediul unei promisiuni de a crea o miliţie ce ar pune în pericol cetăţenii israelieni - în special protestatarii anti-lovitură de stat - atât timp cât guvernul său supravieţuieşte", a scris într-un editorial ziarul Haaretz, de stânga. Acesta le-a cerut israelienilor să "menţină presiunea asupra lui Netanyahu până când acesta va renunţa la lovitura de stat".
Organizatorii protestelor au promis că vor continua să organizeze mitinguri.
Aflat la al şaselea mandat, Netanyahu trebuie să ţină echilibrul într-o coaliţie naţionalist-religioasă ai cărei membri de extremă dreapta au stârnit îngrijorare în Occident în ceea ce priveşte viitorul procesului de pace cu palestinienii, îndelung blocat, şi capacitatea de a coordona strategiile privind Iranul.
NETANYAHU CREDE CĂ ISRAELUL SE VA ALĂTURA ÎN SEPTEMBRIE PROGRAMULUI AMERICAN VISA WAIVER
În ciuda tonului abraziv din relaţia cu Washingtonul, premierul Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că Israelul se aşteaptă să se alăture în septembrie programului american de scutire de vize Visa Waiver, întrucât Israelul a legiferat măsurile cerute de Washington, relatează Reuters.
Ambasada SUA la Ierusalim nu a avut niciun comentariu imediat cu privire la anunţul lui Netanyahu, care a venit în timp ce tensiunile dintre cei doi aliaţi au crescut din cauza planului controversat de revizuire a sistemului judiciar israelian.
Ambasada declarase însă la 30 ianuarie că Israelul a îndeplinit condiţia de a se situa sub rata de refuz a vizelor de 3% - o referire la numărul de solicitanţi respinşi din cauza documentelor defectuoase.
Înainte de anunţul lui Netanyahu, consilierul său pentru securitate naţională, Tzachi Hanegbi, a declarat pe Twitter că parlamentul urma să ratifice ultimul din cele patru proiecte de lege care va face Israelul să avanseze spre obţinerea scutirii de vize pentru SUA. Este vorba despre o lege care instituie o nouă bază de date naţională privind imigraţia ce compilează datele companiilor aeriene.
Washingtonul solicitase anterior un acces mai mare la bazele de date din Israel cu privire la pasagerii israelieni care merg în Statele Unite.
Deocamdată nu este clar dacă Israelul a îndeplinit şi o altă condiţie a SUA pentru scutirea de vize - trecerea liberă pentru palestinienii-americani pe aeroporturile sale şi în Cisiordania ocupată, notează Reuters.
Netanyahu a precizat că Israelul va aborda în lunile următoare alte cerinţe restante, pe care nu le-a detaliat însă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
