Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, a fost şocat şi tulburat de conflictul din Ucraina în ultimele luni de viaţă şi zdrobit psihologic în ultimii ani din cauza înrăutăţirii relaţiilor Rusiei cu Ucraina, a declarat, joi, translatorul său, Pavel Palajcenko, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Pavel Palajhenko, care a lucrat cu regretatul preşedinte sovietic timp de 37 de ani şi a fost alături de el la numeroase summituri dintre SUA şi URSS, a vorbit cu Gorbaciov în urmă cu câteva săptămâni la telefon şi a afirmat că el şi alţii au fost uimiţi cât l-au traumatizat evenimentele din Ucraina pe Gorbaciov.

”Nu doar operaţiunea (militară specială) care a început pe 24 februarie, ci întreaga evoluţie a relaţiilor dintre Rusia şi Ucraina în ultimii ani a fost cu adevărat o lovitură puternică pentru el. L-a zdrobit într-adevăr emoţional şi psihologic”, a declarat Palajcenko pentru Reuters într-un interviu.

”A fost foarte evident în conversaţiile noastre cu el că a fost şocat şi tulburat de ceea ce se întâmpla (după ce trupele ruse au intrat în Ucraina în februarie) din tot felul de motive. El nu credea doar în apropierea poporului rus şi ucrainean, ci că acele două naţiuni sunt întrepătrunse”, a continuat el.

În fotografiile summit-urilor din anii 1980 cu preşedintele SUA Ronald Reagan, Palajcenko poate fi observat de nenumărate ori alături de Gorbaciov.

Translatorul, în vârstă de 73 de ani, cunoştea starea de spirit a regretatului politician în perioada de dinainte de a muri, după ce l-a vizitat în ultimele luni şi a ţinut legătura cu fiica fostului preşedinte sovietic, Irina.

Gorbaciov, care avea 91 de ani şi care a murit marţi din cauza unei boli nespecificate, avea legături de familie cu Ucraina, a declarat Palajcenko. Tatăl soţiei lui Gorbaciov era din originar din Ucraina.

Palajcenko a adăugat că Gorbaciov credea că probleme pot fi rezolvate doar prin mijloace politice. El a invocat că fostul lider sovietic fie nu a fost la curent cu unele episoade sângeroase, fie a autorizat cu ”extrem de multă reticenţă” utilizarea forţei pentru a preveni haosul.

Poziţia lui Gorbaciov faţă de Ucraina era complexă şi contradictorie în propria minte, a mai spus Palajcenko, pentru că regretatul politician încă mai credea în ideea Uniunii Sovietice.

”Desigur, în inima lui, tipul de hartă mentală pentru el şi pentru majoritatea oamenilor din generaţia sa politică încă îl reprezintă această ţară imaginară care include cea mai mare parte din fosta Uniune Sovietică”, potrivit translatorului.

Cu toate acestea, Gorbaciov nu ar fi purtat război pentru a restabili ţara, acum dispărută, pe care a condus-o în perioada 1985-1991, a sugerat el.

Gorbaciov credea că datoria lui era să-i arate lui Putin respect şi sprijin, iar fostul său translator a spus că vorbea public atunci când nu era de acord cu Putin, cum ar fi tratamentul aplicat presei. Însă, Gorbaciov luase decizia de a nu ”furniza un comentariu succesiv” asupra Ucrainei, în afara de faptul că a aprobat o declaraţie în februarie care solicita încetarea rapidă a ostilităţilor şi soluţionarea preocupărilor umanitare.

Relaţia lui Gorbaciov cu Ucraina a fost uneori dificilă. Kievul i-a interzis intrarea în ţară în 2016, după ce a declarat pentru cotidianul britanic Sunday Times că ar fi acţionat în acelaşi mod cum a făcut Putin în 2014 în ceea ce priveşte anexarea Crimeei.

”Sunt întotdeauna alături de liberul arbitru al poporului şi cei mai mulţi oameni din Crimeea au vrut să se reunească cu Rusia”, a declarat Gorbaciov la acea vreme, făcând referire la rezultatul unui referendum pe care Kievul şi Occidentul l-au numit ilegal.

Unii ucraineni îl acuză şi pentru muşamalizarea iniţială a dezastrului nuclear de la Cernobîl din 1986.

Deşi a recunoscut că unii ruşi şi unele persoane din fostul imperiu sovietic au avut opinii extrem de negative despre Gorbaciov pentru tumultul economic şi geopolitic care a urmat prăbuşirii URSS din 1991, Palajcenko a susţinut că moştenirea lui Gorbaciov este încă substanţială.

El nu numai că a contribuit la încheierea Războiului Rece şi a redus riscul unui război nuclear, a spus el, dar a demontat în mod voluntar totalitarismul din Uniunea Sovietică şi a oferit Rusiei o şansă pentru libertate şi democraţie.

”Cred că a rămas optimist cu privire la viitorul Rusiei”, în pofida faptului că propria sa moştenire a fost «mutilată» şi a primit ceea ce el numea ”critici nedrepte”, a mai spus Palajcenko.

”El credea că oamenii din Rusia sunt oameni foarte talentaţi şi odată ce li se oferă o şansă, poate o a doua şansă, acel talent... se va dovedi”, a evocat translatorul.

”Îi plăcea să spună că istoria este o doamnă volubilă. Cred că a crezut şi că se aştepta ca verdictul final să fie pozitiv pentru el”, a conchis Palajcenko, făcând referire la internauţii care au adus critici la adresa fostului lider sovietic după moartea sa.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.