Poliţia franceză a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor care blocau marţi accesul în liceele franceze, în timp ce elevii, profesorii şi părinţii au ieşit în stradă în cea mai importantă zi de acţiune din cadrul valului de demonstraţii care a pornit de la un protest faţă de supraaglomerarea şi starea de degradare a sălilor de clasă, relatează Reuters.
La Marsilia şi Nantes, protestatarii au afişat pancarte cu mesajul „Statul a ucis învăţământul naţional” şi alte mesaje, în cadrul unor manifestaţii în mare parte paşnice. La Toulouse, părinţii s-au ţinut de braţ în fruntea unui marş prin oraş.
Însă la Strasbourg, Lyon şi Rennes, demonstraţiile au devenit uneori violente, poliţia folosind gaze lacrimogene, iar protestatarii provocând incendii pe străzi şi aruncând cu diverse obiecte.
„Există un decalaj atât de mare între elite şi noi”, a declarat Hugo Vetzel, un proaspăt absolvent de liceu din Strasbourg.
Protestele au început în septembrie în suburbiile defavorizate ale Parisului, înainte de a se extinde la nivel naţional, reprezentând o provocare majoră pentru guvernul preşedintelui Emmanuel Macron, care se confruntă cu probleme financiare, într-un moment în care are oricum dificultăţi economice semnificative.
Uniunea Elevilor de Liceu a declarat că mai mult de jumătate din liceele din Franţa au fost blocate sau se vor închide pentru ziua de protest. Unele autorităţi locale din domeniul educaţiei au încercat să organizeze cursurile online.
„Vrem mai mulţi bani pentru sistemul naţional de învăţământ, astfel încât liceele să fie renovate”, spune Roberta, o altă proaspătă absolventă de liceu, la o manifestaţie organizată în faţa prestigiosului liceu Henri IV din Paris. Şcolile se confruntă cu o serie de probleme, de la scurgeri de apă până la infestări cu şobolani, a adăugat ea.
MII DE ARESTĂRI
Guvernul a răspuns la demonstraţii cu acţiuni ale poliţiei de intervenţie rapidă.
Grupuri pentru drepturile omului, elevii şi asociaţiile de părinţi au acuzat autorităţile că au folosit forţa disproporţionat împotriva minorilor.
Guvernul susţine însă că mişcarea de protest a fost deturnată de persoane din afară şi s-a transformat în violenţe urbane.
Ministerul de Interne al Franţei a declarat că 6.100 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor, marea majoritate a acestora fiind minori. Peste 1.800 de persoane sunt urmărite penal, inclusiv 1.483 de minori, a precizat Ministerul Justiţiei, fără a specifica infracţiunile comise.
Cel puţin 715 de poliţişti şi 215 de adolescenţi au fost răniţi în urma ciocnirilor, potrivit biroului lui Lecornu.
Un adolescent şi-a pierdut mâna, luni, în urma ciocnirilor dintre liceeni şi poliţia de intervenţie rapidă, care au avut loc în nordul Franţei. Ziarul regional La Voix du Nord a relatat că adolescentul în vârstă de 15 ani şi-a pierdut mâna şi o parte din antebraţ după ce a ridicat o grenadă de dispersare a poliţiei.
„Vor să împartă tinerii în protestatari buni şi răi”, spune Omar Slaouti, profesor de liceu în Argenteuil, o suburbie din nord-vestul Parisului. „Dacă nu ar fi fost pubele de gunoi în flăcări, guvernul nu ar fi dat înapoi şi nu ar fi conştientizat problemele”, a adăugat el.
Cu şase luni înainte de alegerile pentru înlocuirea lui Emmanuel Macron, guvernul său şi partidul RN (extremă dreapta) al lui Marine Le Pen au acuzat parlamentarii şi primarii de extremă stânga din partidul LFI că alimentează protestele. LFI neagă acuzaţia.
PREMIERUL PROMITE UN RĂSPUNS
Prim-ministrul Sébastien Lecornu le-a ordonat miniştrilor săi să se ocupe de principalele revendicări ale elevilor. Printre acestea se numără asigurarea înlocuirii profesorilor absenţi, revizuirea duratei zilei şcolare (de la 8:00 la 18:00) şi necesitatea unor pauze de prânz mai lungi.
Guvernul va analiza, de asemenea, reparaţiile necesare clădirilor şcolare învechite, a declarat Lecornu, care a cerut miniştrilor să trimită primele propuneri până la sfârşitul lunii octombrie.
Emilie Lhomme, mamă, a declarat însă la o manifestaţie organizată în faţa şcolii „Hélène Boucher” din Paris că promisiunile guvernului nu sunt suficiente. „Toate acestea sună foarte bine, dar nu asta va schimba viaţa de zi cu zi a copiilor noştri”, a spus ea.
Găsirea fondurilor necesare pentru implementarea reformelor educaţionale va fi dificilă.
Guvernul se află sub presiune pentru a încerca să reducă un deficit bugetar în creştere, pe măsură ce îngrijorările investitorilor cu privire la datoria tot mai mare a Franţei, creşterea economică slabă şi reticenţa de a reduce cheltuielile determină creşterea randamentelor obligaţiunilor. Randamentul obligaţiunilor franceze pe 10 ani a atins săptămâna trecută, pentru scurt timp, un maxim al ultimilor 24 de ani, de peste 5%.
Creşterea bruscă a costurilor de împrumut ale Franţei a început să se răspândească în întreaga zonă euro, iar deprecierea monedei euro reprezintă cel mai recent semnal de alarmă pentru factorii de decizie. Ministrul finanţelor, Roland Lescure, a declarat însă marţi că nu este necesară intervenţia Băncii Centrale Europene.
Marine Le Pen, populista de extremă dreapta şi eurosceptică, care conduce cursa prezidenţială în perspectiva alegerilor din primăvara viitoare, şi-a prezentat planurile de reducere drastică a cheltuielilor publice în cazul în care va fi aleasă, încercând să-şi consolideze credibilitatea fiscală pe măsură ce criza pieţei obligaţiunilor se adânceşte, notează Reuters.
Medikatv.ro
