Fostul preşedinte columbian Alvaro Uribe a fost condamnat vineri la 12 ani de arest la domiciliu pentru abuz de procedură şi mituirea unui funcţionar public, potrivit unui document de condamnare văzut de Reuters şi unei surse informate despre acest caz.
Uribe a fost găsit vinovat luni pentru cele două acuzaţii de către judecătoarea Sandra Liliana Heredia. Este vorba despre un caz de manipulare a martorilor care a durat aproximativ 13 ani, în timp ce fostul preşedinte şi-a susţinut întotdeauna nevinovăţia.
Documentul de condamnare, publicat şi de mass-media locală, a fost dat publicităţii cu câteva ore înainte de şedinţa în care Heredia urma să citească sentinţa în instanţă.
Uribe va fi, de asemenea, amendat cu 578.000 de dolari, potrivit documentului, şi i se va interzice exercitarea funcţiilor publice pentru mai mult de opt ani.
Uribe, a cărui echipă juridică a declarat că va face apel împotriva sentinţei, trebuie să se prezinte la autorităţile din Rionegro, în provincia Antioquia, unde locuieşte, şi apoi „să se îndrepte imediat către reşedinţa sa, unde va respecta arestul la domiciliu”, se arată în document.
Decizia de luni l-a făcut să fie primul fost preşedinte al ţării care este găsit vinovat în urma unui proces şi a survenit cu mai puţin de un an înaintea alegerilor prezidenţiale din 2026 din Columbia, la care mai mulţi aliaţi şi protejaţi ai lui Uribe candidează pentru funcţia supremă.
Această decizie ar putea avea, de asemenea, implicaţii asupra relaţiilor dintre Columbia şi Statele Unite. Condamnarea lui Uribe reprezintă „instrumentalizarea sistemului judiciar columbian de către judecători radicali”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio, iar analiştii spun că ar putea urma reduceri ale ajutorului acordat de SUA Columbiei.
Uribe, în vârstă de 73 de ani, şi susţinătorii săi au afirmat întotdeauna că procesul este o persecuţie politică, în timp ce adeversarii săi au salutat o pedeapsă meritată pentru un om care a fost acuzat de zeci de ani de legături strânse cu paramilitari de dreapta violenţi, dar care nu a fost condamnat pentru nicio infracţiune până acum.
Uribe, care a fost preşedinte între 2002 şi 2010 şi a supervizat o ofensivă militară împotriva gherilelor de stânga, a fost acuzat că ar fi ordonat unui avocat să mituiască paramilitari închişi pentru a infirma afirmaţiile că ar avea legături cu organizaţiile lor.
Aceste acuzaţii au fost formulate de senatorul de stânga Ivan Cepeda, care a adunat mărturii de la foşti paramilitari. Aceştia susţineau că Uribe a sprijinit organizaţiile lor din Antioquia, unde a fost guvernator.
Uribe a susţinut în 2012 că Cepeda a orchestrat mărturiile într-un complot pentru a-l lega de paramilitari, dar Curtea Supremă a decis şase ani mai târziu că Cepeda nu i-a plătit şi nu i-a presat pe foştii paramilitari. În schimb, instanţa a declarat că Uribe şi aliaţii săi au exercitat presiuni asupra martorilor. Cepeda a fost clasificat ca victimă în acest caz şi a participat la şedinţa de luni.
Doi foşti paramilitari încarceraţi au mărturisit că Diego Cadena, fostul avocat al lui Uribe, le-a oferit bani pentru a depune mărturie în favoarea lui Uribe. Cadena, care este şi el acuzat, a negat acuzaţiile şi a depus mărturie, alături de mai mulţi foşti paramilitari, în favoarea lui Uribe.
Fiecare acuzaţie era pasibilă de o pedeapsă de la şase la 12 ani de închisoare.
Uribe, care a fost plasat în arest la domiciliu timp de două luni în 2020, este liderul puternicului partid Centrul Democrat şi a fost senator timp de mai mulţi ani, atât înainte, cât şi după preşedinţie.
El a subliniat în repetate rânduri că a extrădat liderii paramilitari în Statele Unite.
Comisia pentru adevăr din Columbia afirmă că grupurile paramilitare, care s-au demobilizat în urma acordurilor cu guvernul Uribe, au ucis peste 205.000 de persoane, aproape jumătate din cele 450.000 de decese înregistrate în timpul conflictului civil.
Paramilitarii, împreună cu grupurile de gherilă şi membrii forţelor armate, au comis, de asemenea, dispariţii forţate, violenţe sexuale, strămutări şi alte crime.
Uribe se alătură unei liste de lideri latino-americani care au fost condamnaţi şi, în unele cazuri, închişi, printre care Alberto Fujimori din Peru, Luiz Inacio Lula da Silva din Brazilia, Rafael Correa din Ecuador, Cristina Fernandez din Argentina şi Ricardo Martinelli din Panama.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
