Serviciile venezuelene de informaţii comit crime împotriva umanităţii în reprimarea opoziţiei, din ordine date la vârful regimului lui Nicolas Maduro, acuză marţi ONU într-un raport compilat de către experţi, relatează AFP.
”Anchetele şi analizele noastre arată că statul venezuelean se sprijină pe serviciile de informaţii şi agenţii săi pentru a reprima disidenţa în ţară. Făcând acest lucru, infracţiuni penale grave şi încălcări ale drepturilor omului sunt comise, şi anume acte de tortură şi violenţe sexuale”, denunţă preşedinta acestei Misiuni ONU de anchetă independentă privind Venezuela, Marta Valinas.
#ÚLTIMAHORA La ONU concluye que las torturas en la DGCIM y el SEBIN no son actos aislados, sino parte de una "maquinaria" y "un plan del gobierno para reprimir la disidencia", que fue "orquestado" por Nicolás Maduro https://t.co/WRC86gqzT7 pic.twitter.com/qKvPI4vbku
— Monitoreamos (@monitoreamos) September 20, 2022
Concluziile prezentate marţi oferă detalii despre lanţul de comandă şi rolul diverşilor indivizi în ”executarea unui plan orchestrat de către preşedintele Nicolas Maduro şi alţi oficiali de rang înalt cu scopul suprimării opoziţiei faţă de Guvern”, subliniază într-un comunicat de presă misiunea.
IMPUNITATE
Misiunea a documentat 122 de cazuri ale unor victime ”care au fost supuse torturii, unor violenţe sexuale şi/sau altor tratamente crude, inumane sau degradante”, comise de către agenţi ai serviciilor contraspionajului militar (DGCIM).
”Tortura a fost practicată la cartierul general (DGCIM) din Boleita, la Caracas, şi într-o reţea de centre de detenţie clandestine în întreaga ţară”, acuză misiunea.
La rândul său, serviciul naţional venezuelean de informaţii (SEBIN) ”a torturat sau maltratat deţinuţi - inclusiv politicieni din opoziţie, jurnalişti, manifestanţi şi apărători ai drepturilor omului - în principal în Centrul de Detenţie El Helicoide, la Caracas”. Misiunea a anchetat cel puţin 51 de cazuri de acest fel începând din 2014.
”SEBIN şi DGCIM au recurs ambele pe larg la violenţa sexuală şi sexistă cu scopul de a-şi tortura şi umili deţinuiţii”, iar ”încălcările şi infracţiunile penale comise de către SEBIN şi DGCIM continuă în prezent”, se arată în raport.
”Încălşcările drepturilor omului de către serviciile de informaţii ale statului, orchestrate la cel mai înalt nivel politic, s-au desfăşurat într-o atmosferă de impunitate aproape totală”, subliniază un membru al misiunii, citat în comunicat, Francisco Cox.
MOMEALĂ AURULUI
În afară de concluzii privind rolul serviciilor de informaţii, misiunea publică şi un raport privind crime şi atrocităţi comise în rândul populaţiei locale în zone ale ţării bogate în aur, de către ”actori de stat şi nestatali”.
Misiunea detaliază omoruri, dispariţii, extorcări, pedepse corporale şi violenţă sexuală şi sexistă.
”Nu doar că autorităţile nu au împiedicat şi anchetat cu privire la aceste abuzuri”, ci au luat parte la ele, se arată în document, care evocă cazul de la Gran Sabana, în statul Bolivar (sud).
”În municipalitatea Gran Sabana, în sudul statului, misiunea a documentat în profunzime mai multe cazuri în care forţele statului au atacat populaţii autohtone”, ucigând şi torturând.
”Este vorba despre confruntări în urma încercării opoziţiei de a trimite ajutor umanitar la Gran Sabana din Brazilia, în 2015”, se arată în raport.
”Situaţia în statul Bolivar şi în alte zone miniere este profund tulburătoiare. Populaţiile locale, inclusiv popoare autohtone, sunt prinse în bătălii violente între stat şi grupări criminale armate pentru controlarea aurului”, subliniază o membră a misiunii, Patricia Tappatá Valdez.
”Raportul nostru subliniază necesitatea unei anchete mai aprofundate cu privire la această regiune care este, în mod paradoxal, o zonă aproape uitată a ţării, care generează, în acelaşi timp, cantităţi mari de bogăţie licită şi ilicită pe baza minereurilor”, subliniază ea.
NON GRATA
Misiunea - înfiinţată în 2019 - nu are dreptul să se ducă în Venezuela şi a fost nevoită să ancheteze din regiuni de frontieră şi prin interviuri la distanţă.
Ea îşi bazează concluziile - în aceste două rapoarte - pe 246 de interviuri, ”inclusiv cu victime, membri ai familiei acestora şi foşti angajaţi ai serviciilor de securitate şi de informaţii”, dar şi pe dosare şi alte documente juridice.
”Venezuela se confrntă în continuare cu o criză profundă a drepturilor omului”, subliniază Marta Valinas, care cere comunităţii internaţionale să urmărească îndeaproape evoluţiile în această ţară, ”pentru a face să progreseze justiţia, responsabilitatea şi respectarea drepturilor omului”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
