România era anul trecut statul UE cu cel mai mare număr de expatriaţi - 11.511 - aflaţi în închisori pe teritoriul Uniunii Europene, clasându-se a doua între primele cinci ţări în această privinţă, după Maroc (11.700 de deţinuţi) şi fiind urmată de Albania (5.722), Turcia (4.798) şi Polonia (4.449), scrie site-ul EUObserver.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

O echipă internaţională de jurnalişti a colectat date din 25 de ţări şi a prezentat această statistică pentru fiecare state membru UE, cu excepţia Croaţiei, Maltei şi Ciprului.

Aceste date sunt din 2015, iar în cazul Franţei din 2014, şi reprezintă estimări, deoarece ţările au sisteme diferite de raportare.

În majoritatea cazurilor, românii sunt condamnaţi pentru infracţiuni minore, ca furt din magazine, spargeri şi furt din buzunare.

"În Germania, aproximativ 60% din români sunt în închisoare din cauza unor furturi, iar acest lucru este destul de neobişnuit, (în contextul în care) cei mai mulţi deţinuţi se află la închisoare din cauza unor infracţiuni cu violenţă şi jafuri", declară Christian Walburg, un doctor în criminologie la Universitatea Wilhelm din Munster.

Cei mai mulţi condamnaţi români sunt săraci, iar mulţi dintre ei sunt discriminaţi atât acasă, cât şi în străinătate.

Un număr important dintre ei comite aceeaşi infracţiune de mai multe ori, ceea ce înseamnă că se întorc în închisoare în urma unei serii de incidente minore.

Însă există şi bande de români implicaţi în fraude online, trafic de persoane şi furturi din ATM-uri.

Potrivit unor date oficiale, 2,9 milioane de români trăiesc în alte state membre UE. Ei reprezintă, în prezent a doua cea mai importantă comunitate de expatriaţi, după polonezi.

În Italia se află cei mai numeroşi expatriaţi români - peste un milion -, dar şi cel mai mare număr de deţinuţi români.

În închisorile din Italia, în deceniul de până în 2015 românii au fost cei mai numeroşi deţinuţi ca naţionalitate.

Însă în acest an numărul lor a scăzut de la 2.893 la 2.825.

"Este pentru prima dată când acest număr nu creşte. De ce?" se întreabă Patrizio Gonnella, preşedintele Antigone Association, un ONG pentru protecţia ddrepturilor civile care a analizat datele din închisorile italiene din ultimii 20 de ani.

"Sunt românii mai integraţi (în Italia)?", se întreabă Gonnella. "Nu cred", răspunde tot el. "Comit mai puţine infracţiuni decât acum doi ani? Nu cred. Procedurile poliţiei şi sistemului judiciar se ocupă de alte lucruri. Acum ne confruntăm cu terorismul. Acum sunt incriminaţi penal magrebienii", continuă el.

În perioada iunie 2015-iunie 2016, cea mai importantă comunitate a deţinuţilor din Italia - la fel ca în UE - este a marocanilor.

"Presiunea terorismului (Statului Islamic) va schimba prejudecăţile faţă de români", apreciază Gonnella.

Marocul este ţata de origine a celor mai mulţi condamnaţi din închisorile UE, iar Germania se confruntă cu o creştere a numărului de deţinuţi din Maroc şi Algeria.

Este vorba în principal despre tineri din calse sociale "inferioare" - scrie EUObserver - care caută o viaţă mai bună în Europa. Mulţi nu au legături de familie în Germania, nu pot primi un statut legal, nu au dreptul la azil şi pătrund cu greu pe piaţa muncii germane.

"Cel mai mare grup implicat în furturi din buzunare (în Germania) sunt marocanii", spune Walburg.

"Acest număr a explodat în ultimii câţiva ani şi este vorba despre un grup special - bărbaţi tineri fără vreo perspectivă. Le este extrem de dificil să stea pe picioarele lor aici", adaugă el.

Însă, în UE, numărul refugiaţilor din Irak şi mai ales din Siria este foarte mic, potrivit statisticilor închisorilor. Migranţii "din Siria sunt în medie persoane cu studii", spune Walburg. "Ei au bani să vină în Europa", precizează el.

Lituania are cel mai mare procent de expatriaţi în închisori.

Dintre cei aproximativ 330.000 de expatriaţi lituanieni din UE, aproximativ 2.000 sunt în închisoare, potrivit unei estimări, scrie EUObserver.

Este vorba de 0,59% - aproape dublu faţă de următoarele ţări UE din acest clasament, Letonia şi România (cu câte 0,39%).

Lituanienii sunt implicaţi în bande de hoţi. Acestea fură bunuri din UE şi le duc în Lituania.

Aceste bande vizează Europa de Nord - în special Marea Britanie, Germania, Norvegia, Olanda şi Irlanda -, dar s-au răspândit pe întregul continent.

Un lituanian în vârstă de 69 de ani, un "infractor de carieră" scrie EUObserver, a fost încarcerat în Marea Britanie, Lituania şi Letonia.

Potrivit experienţei sale, dup[ ce s-a ]nt\lnit cu sute de infractori lituanieni, începerea unei noi vieţi întră-o ţară nouă este dură, iar mulţi nu reuşesc să supravieţuiască cu locuri de muncă legale. Unii se apucă de furat, alţii fac parte din bande organizate acasă.

În primul rând se fură telefoane, computere, gadgeturi sau unelete de construit, pe care le vând în UE sau pe pieţe locale din ţările de origine.

În Marea Britanie, "la început furau maşini scumpe şi le duceau în Lituania, dar drumul acesta este blocat acum. Lituanienii au început să demonteze maşini şi să vândă piese", spune lituanianul.

"Lituanienii sunt foarte creativi. Vor găsi ei o soluţie. Închisorile sunt pline de ei, după ce poliţiile lituaniană şi britanică au început să coopereze", adaugă el.

Populaţia carcerală în UE era, la 1 septembrie 2014, de 620.540 de deţinuţi, potrivit unor date de la Consiliul Europei (CoE).

Aproximativ 113.000 (18%) dintre ei erau străini. Majoritatea acestora provine din state membre UE.

Numărul deţinuţilor în cele 28 de state membre UE a rămas aproape neschimbat în perioada 2002-2014, oscilând între 610.000 şi 650.000.

Astfel, schimbările în populaţia care migrează în interiorul UE în ultimii 14 ani nu au condus la o creştere a populaţiei carcerale, scrie EUObserver, care subliniază însă că acest lucru este dificil de dovedit.

"Există atât de multe forme de imigraţie şi valuri de oameni care migrează, de circumstanţe diferite şi (există diferenţe în modul) în care sunt primiţi în societate sau cât de pregătită este acea societate", subliniază Christian Walburg, "încât este imposibil să spui dacă toate acestea conduc la mai multe sau la mai puţine infracţiuni".

El apreciază că o analiză a circumstanţelor şi condiţiilor în care are loc migraţia "ar putea conduce la ambele rezultate" şi subliniază că "imaginea de ansamblu este foarte complexă".

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.