Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a început noul mandat de cinci ani cu puteri sporite şi a prezentat un Guvern restrâns, în cadrul căruia i-a încredinţat ginerelui său postul de ministru al Finanţelor, relatează AFP.
Erdogan, în vârstă de 64 de ani, a depus jurământul în Parlament, angajându-se să apere principiile Turciei laice fondate de Mustafa Kemal Atatürk şi să-şi îndeplinească sarcina în mod ”imparţial”.
Aflat la putere din 2003, mai întâi ca premier, iar apoi ca preşedinte, Erdogan a fost reales pe 24 iunie, obţinând o victorie în alegerile prezidenţiale încă din primul tur, cu 52,6% din voturile exprimate, cu mult în faţa conctracandidaţilor săi.
După ce a depus jurământul, Erdogan a depus o jerbă de flori la Mausoleul lui Atatürk, iar apoi a prezidat o ceremonie la palatul prezidenţial, inaugurând o nouă eră în istoria modernă a Turciei, prin trecerea la sistenul prezidenţial, în urma unei revizuiri constituţionale adoptate prin referendum, cu o marjă mică, în aprilie 2017.
Erdogan was sworn in as the first president of Turkey after the country moved to a presidential system of governance. Here's what the new cabinet looks like pic.twitter.com/i092Ukg7Ow
— TRT World (@trtworld) July 10, 2018
Salutând ”un nou început” al Turciei, el a promis, într-o aparentă încercare de a calma o societate extrem de polarizată, să-i servească pe toţi turcii.
”Eu nu sunt doar preşedintele celor care au votat cu mine, ci al tuturor celor 81 de milioane” de turci, a declarat el.
GINERELE LA FINANŢE
Luni seara el a dezvăluit un nou Cabinet de 16 miniştri - faţă de 26 în prezent - dintre care cel mai vizibil este ginerele său, Berat Albayrak, căruia i-a încredinţat portofoliul Finanţelor.
Ministerul Apărării a fost atribuit şefului Statului Major Hulusi Akar. Şeful diplomaţiei în exerciţiu Mevlut Cavusoglu a fost păstrat.
Căsătorit cu fiica maimare a lui Erdogan, Esra, Albayrak, în vârstă de 40 de ani, care ocupa din 2015 un post de ministru al Energiei, a cunoscut în ultimii ani o ascensiune fulminantă.
Nominalizarea sa la Finanţe are loc într-un context economic dificil, o inflaţie mare, o puternică depreciere a monedei naţionale şi un important deficit de cont curent - în pofida unei creşteri economice solide.
Pieţele, care se tem de presiuni ale lui Erdogan asupra Băncii centrale, par că au primit rău nominalizarea lui Albayrak la Finanţe, iar lira turcă s-a depreciat cu 3,5% luni seara, la 4,7 TRY un dolar.
În afară de miniştri, Erdogan l-a numit în postul de vicepreşedinte pe Fuat Oktay, un tehnocrat care a condus anterior Agenţia turcă de gestionare a situaţiilor de urgenţă (Afad).
Accesul lui Erdogan la această ”hiperpreşedinţie” are loc la aproape doi ani după o tentativă de lovitură de stat, pe 15 iulie 2016, a unor militari rebeli şi urmată de vaste epurări în forţele armate, poliţie şi administraţie şi de arestarea sau destituirea a zeci de mii de persoane.
Ultimul val de epurări, anunţat duminică, a afectat aproximativ 18.000 de persoane, majoritatea militari şi poliţişti, care au fost destituiţi printr-un decret-lege prezentat drept ultimul în starea de urgenţă instaurată imediat după puciul eşuat.
AUTOCRAŢIE INSTITUŢIONALIZATĂ
În noul sistem, postul de premier, ocupat de Binali Yildirim, a fost suprimat, iar şeful statului deţine de-acum întreaga putere executivă şi va putea să promulge decrete.
El îi va numi, de asemenea, pe şase dintre cei 13 membri ai Consiliului Judecătorilor şi Procurorilor (HSK), însărcinat să desemneze şi destituie personalul din sistemul judiciar.
”Esenţialul puterilor va fi concentrat în mâinile sale, nu va mai exista premier şi aproape nicio procedură de control şi echilibru ale unei democraţii liberale. Cu alte civinte, Turcia va fi o autcraţie instituţionalizată”, consideră Marc Pierini, un cercetător la Institutul Carnegie Europe.
În alegerile legislative care au avut loc în paralel cu alegerile prezidenţiale, partidul islamo-conservator al lui Erdogan, AKP, a obţinut 295 de mandate din 600 şi controlează Parlamentul doar mulţumită unei alianţe cu ultranaţionaliştii din MHP, cu 49 de aleşi.
Numeroşi experţi se tem că această alianţă ar putea să conducă la o înăsprire a politicii lui Erdogan în problema kurdă.
Lideri străini ca venezuleanul Nicolas Maduro şi sudanezul Omar el-Béchir sau premierul rus Dmitri Medvedev au asistat la ceremonie, dar şi preşedintele bulgar Rumen Radev şi premierul ungar Viktor Orban.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
