Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că o contraofensivă ucraineană planificată "meticulos" a început "cu câteva zile în urmă", fără a preciza exact zonele vizate de operaţiuni, informează CNN şi Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Macron a declarat că a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în ultimele zile, care i-a confirmat începutul contraofensivei. Luni, Ucraina a revendicat noi câştiguri teritoriale în prima fază a contraofensivei, afirmând că forţele sale au recucerit şapte sate de la trupele ruseşti de-a lungul unei lunii de front de aproximativ 100 km, în sud-estul Ucrainei.

Într-o conferinţă de presă susţinută la Paris alături de liderii german şi polonez, preşedintele francez i-a lăudat pe liderii militari ucraineni pentru "excelenţa" simţului tactic şi a organizării. Contraofensiva a fost planificată să dureze mai multe săptămâni sau luni, a adăugat el.

De la începutul războiului, Franţa a "intensificat livrarea de arme şi muniţii, vehicule blindate şi sprijin logistic" către Ucraina, a spus Macron. El a promis că acest sprijin va continua.

Pe de altă parte, întrebat dacă Germania a fost de acord ca Ucraina să primească garanţii de securitate la summitul NATO din iulie, cancelarul german Olaf Scholz a răspuns: "Este clar că avem nevoie de acest lucru şi avem nevoie de acest lucru într-un mod foarte concret", a punctat el.

CITEȘTE ȘI Bloomberg: Franţa şi Germania au păreri diferite în legătură cu planul pentru Ucraina de aderare la NATO. Ce i s-ar putea oferi Kievului la summitul de la Vilnius

Întâlnirea tripartită de la Paris, în aşa-zisul format Triunghiul de la Weimar, a fost menită să trimită un semnal de unitate între Europa de Est şi Europa de Vest, după ce Varşovia şi-a asumat un rol logistic şi diplomatic major în ajutorul Ucrainei, criticându-i adesea pe liderii germani şi francezi pentru că au fost prea lenţi.

Macron a declarat că întâlnirea a fost o dovadă că nu există o divizare între "vechea" şi "noua" Europă, o distincţie făcută cândva de Statele Unite, când ţările est-europene au refuzat să sprijine poziţia Franţei şi Germaniei în legătură cu războiul din Irak, în urmă cu 20 de ani.

Cu toate acestea, în timpul scurtei sesiuni de întrebări şi răspunsuri cu jurnaliştii, au fost vizibile deja unele divergenţe, notează Reuters.

Atât Macron, cât şi Scholz au declarat că susţin acordul privind migraţia convenit săptămâna trecută de miniştrii UE, în care ţărilor UE care nu doresc să primească refugiaţi acasă li se va cere să ofere o contribuţie financiară colegilor care îi găzduiesc. Însă preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat că este "sceptic".

"I-am primit pe cei care aveau nevoie de ajutor în Polonia... am ajutat, ca să fiu sincer, nu am primit niciun ajutor special, în special din partea instituţiilor UE", a spus el.

"Sper că nicio instituţie din UE nu va veni cu ideea de a ne pedepsi pentru faptul că, în condiţiile în care ne confruntăm în continuare cu perspectiva ca şi mai mulţi refugiaţi ucraineni să sosească, suntem sceptici în privinţa acceptării de migranţi din alte părţi", a spus Duda.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.