Încrederea europenilor în „garanţia de securitate” americană a atins un minim istoric, sugerează un sondaj, doar unu din zece oameni din 15 ţări considerând SUA un aliat, în timp ce majoritatea, în toate ţările, se îndoiesc că SUA le-ar veni în ajutor în cazul unui atac, relatează The Guardian.
Sondajul, publicat miercuri de grupul de reflecţie Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) înaintea importantelor summituri G7 şi NATO din Franţa şi respectiv Turcia din următoarele săptămâni, a relevat "o profundă neîncredere europeană faţă de SUA", arată autorii.
De asemenea, studiul a arătat că, deşi mulţi europeni consideră că relaţiile cu Washingtonul se vor îmbunătăţi odată cu plecarea lui Donald Trump din funcţie, între timp sunt din ce în ce mai dispuşi să se protejeze împotriva lipsei de fiabilitate a SUA prin consolidarea apărării Europei.
Agresiunea preşedintelui SUA în Orientul Mijlociu, ameninţările împotriva Groenlandei, promisiunile de a retrage trupele din bazele europene şi scepticismul privind viitorul NATO au determinat, de asemenea, un pragmatism european în creştere, se arată în raport. "Pe tot continentul, există un sprijin clar pentru reducerea dependenţei de Washington", a declarat Jana Kobzová, coautoare şi cercetătoare principală în politici la ECFR. "Europenii sunt din ce în ce mai deschişi faţă de creşterea cheltuielilor pentru apărare şi, mai ales, manifestă un grad remarcabil de încredere că ţările vecine le-ar veni în ajutor în cazul unei crize", spune ea.
EUROPENII, GATA SĂ SE APERE SINGURI
Paweł Zerka, coautor, şi de asemenea cercetător principal în politici la ECFR, spune că cererea clară a publicului pentru o mai mare autonomie şi necesitatea de a se proteja în raport cu garanţiile de apărare oferite de SUA au "creat o oportunitate pentru liderii europeni de a merge mai departe şi mai repede" în materie de securitate.
Sondajul a fost realizat în luna mai 2026 prin intermediul mai multor metode de către agenţii de sondare, printre care Mandate Research şi YouGov, pe un eşantion format din persoane cu vârsta de cel puţin 18 ani din Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia şi Regatul Unit.
Rezultatele au arătat că, în medie, doar 11% dintre respondenţi din toate ţările consideră acum SUA un aliat care "împărtăşeşte interesele şi valorile" lor. Această proporţie este de comparat cu 16% în urmă cu şase luni şi cu 22% în noiembrie 2024.
Opinia predominantă a fost că SUA sunt acum un "partener necesar", deşi 13% din publicul european a declarat că văd în SUA un rival, iar 12% un adversar direct.
Majoritatea populaţiei din fiecare ţară nu mai are încredere că SUA le-ar veni în ajutor în cazul unui atac. Cu excepţia Bulgariei, majoritatea oamenilor - inclusiv în ţările cu partide de extremă dreaptă puternice, precum Franţa, Italia, Ţările de Jos şi Suedia - cred că "cel puţin unele ţări europene" le-ar ajuta într-un scenariu similar.
Sondajul a arătat că, în medie, europenii sunt acum cu 4% mai dispuşi să susţină creşterea cheltuielilor naţionale pentru apărare decât anul trecut, Italia fiind singura ţară în care o majoritate clară rămâne împotrivă.
În medie, 47% dintre respondenţi au susţinut ideea împrumuturilor colective ale UE pentru finanţarea unor cheltuieli mai mari pentru apărare, iar 35% s-au opus acesteia. Sprijinul a fost cel mai puternic în Portugalia (59%), Danemarca (56%), Olanda (55%) şi Spania.
"CUMPĂRAŢI EUROPEAN"
În aproape toate ţările chestionate, majoritatea celor intervievaţi au afirmat că ţara lor ar trebui să-şi reducă dependenţa strategică de echipamentele militare americane, susţinătorii ideii "cumpăraţi produse europene" fiind cei mai numeroşi în Danemarca (75%), Ţările de Jos (72%), Suedia (70%), Portugalia (69%), Franţa (66%), Elveţia (64%), Regatul Unit şi Spania (ambele cu 62%). Polonia a fost singura excepţie, aici majoritatea populaţiei fiind în favoarea creşterii achiziţiilor de arme americane, în timp ce Germania, Italia şi Ungaria au înregistrat opinii puternic împărţite în această privinţă.
Cu toate acestea, există un sprijin semnificativ mai redus pentru ideea reducerii cheltuielilor publice interne pentru a finanţa bugete mai mari pentru apărarea naţională, opoziţia fiind cea mai puternică în Italia (63%), Austria (59%), Germania (56%), Spania (54%) şi Danemarca (52%).
De asemenea, a existat un sprijin redus (29%) pentru înlocuirea NATO cu un nou organism de apărare exclusiv al UE, opinia dominantă în aproape toate ţările, cu excepţia Bulgariei, fiind că relaţiile dintre SUA şi Europa "probabil se vor îmbunătăţi" odată cu plecarea lui Trump - o opinie împărtăşită de 60% sau mai mult din populaţie în Franţa, Spania, Danemarca, Ţările de Jos şi Suedia.
În ciuda creşterii costurilor energiei, 44% dintre europeni au declarat că ar fi o idee "destul de proastă" sau "foarte proastă" să se reia importurile de petrol şi gaze din Rusia.
Majoritatea respondenţilor continuă să susţină Ucraina în calitate de aliat sau partener strategic, deşi consensul se clatină atunci când vine vorba de trimiterea de trupe de menţinere a păcii în Ucraina după război sau de extinderea UE spre est.
Ambiţia Ucrainei de a adera la UE continuă însă să divizeze opinia publică europeană, respondenţii din ţări precum Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania şi chiar Estonia, unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai Kievului, fiind mai înclinaţi să se opună admiterii Ucrainei "în contextul actual" decât să o susţină.
Medikatv.ro
