o majoritate a judecătorilor Curţii Supreme a Statelor Unite par să autorizeze clinicile care practică avortul să conteste o lege care a intrat recent în vigoare în texas care interzice cea mai mare parte a avorturilor după şase săptămâni de sarcină, cea mai restrictivă lege în domeniu din ţară, scrie The New York Times (NYT).
După aproximativ ”trei ore de pledoarie animată”, majoritatea judecătorilor Curţii ”părea înclinată” să le permită clinicilor care practică întreruperea voluntară a sarcinii să conteste la un tribunal federal legea din Texas, care le-a redus puternic numărul în acest stat din sudul Statelor Unite.
Ar fi o schimbare importantă faţă de decizia luată de cinci judecători la patru, în septembrie, care autoriza intrarea în vigoare a legii, comentează cotidianul.
Curtea nu a examinat dosaru pe fond luni, în problema restricţionării dreptului la avirt.
Nu există nicio îndoială că interdicţia însăşi este neconsttuţională, în virtutea a două precedente-cheie ale Curţii Supreme, Roe v. Wade din 1973, şi Planned Parenthood v. Casey, în 1992. Aceste hotărâri interzic statelor să interzică avortul înaintea viabilităţii fătului, adică la aproximativ 23 de săptămâni de sarcină”, comentează NYT.
Este vorba despre examinarea de către cei nouă judecători ai Curţii Supreme a mecanismului de aplicare a legii, cunoscut sub numele de ”SB 8” sau ”Texas Heartbeat Act”, scrie The Wall Street Journal (WSJ), un mecansim ”neobişnuit” care a provocat o dezbatere cu privire la faptul dacă tribunalele federale, inclusiv Curtea Supremă, au competenţa să intervină.
Textul le permite unor persoane particulare să dea în judecată orice persoană care practică avortul sau care ”ajută şi încurajează” avortul, însă le interzice funcţionarilor statului să-l pună în aplicare, o caracterstică concepută cu scopul de a dejuca contestări juridice, scrie conservatorul conservator.
Este dificil ca reclamanţii să ştie pe cne să dea în judecată, pentru că acţiunile în justiţie vizând blocarea legilor considerate neconstituţionale îi desemnează în general drept apărători pe funcţionarii puşi să le aplice, scrie NYT.
Judecătorii înaltei curţi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de posibilitatea ca alte state să urmeze acest model al legii texane pentru a viza alte drepturi constituţionale - precum accesul la arme de foc sau libertatea de cult, scrie WSJ.
Judecătorii conservatori Brett M. Kavanaugh şi Amy Coney Barrett, care au susţinut hotărârea de a nu bloca legea imediat, au pus de această dată întrebări care sugerează că ei cred că structura noii legi texane justifică permiterea contestăriiacestea de către prestatarii de avort.
Judecătorii Curţii se întreabă, de asemenea, care sunt eventualele consecinţe pe termen lung ale unei blocări a legii - o hotărâre care ar putea lărgi circumstanţele în care un stat ar putea fi dat în judecată în cazul unor legi controversate, scrie USA Today.
O hotărâre care să autorizeze o contestare nu încheie dosarul şi nu permite să se stabilească dacă legea însăşi este constituţională. Din contră, ea ar trimite dosarul în instanţe federale inferioare în vederea unor noi proceduri, scrie NYT.
Curtea a părut, însă, sceptică cu privire la alt recurs, al administraţiei Biden, iar judecătorii se întreabă dacă Statele Unite au fost atât de lezate de legea texană încât să fie în măsură să deschidă o acţiune în justiţie.
Orice ordonanţă care blochează interzicerea avortului în Texas ar putea fi doar o amânare temporară în favoarea clinicilor şipacienţilor din acest stat, scrie Politico, în contextul în care peste o lună, la 1 decembrie, Curtea Supremă urmează să examineze o lege din Mississippi care vizează în mod direct Roe v. Wade, prin interzicerea avortului după 15 luni de sarcină.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
