Curtea Supremă a Statelor Unite examinează marţi dosarul său cel mai politic din acest an - refuzul lui Donald Trump de a-şi prezenta documentele financiare Congresului şi unui procuror newyorkez, în numele unei viziuni foarte largi a imunităţii sale prezidenţiale, relatează AFP.
Cei nouă înţelepţi de la Înalta Curte interoghează părţile începând de la ora locală 10.00 (17.00, ora României), într-o audiere prin telefon transmisă în direct, potrivit unui mod de operare excepţional, legat de pandemia covid-19.
Hotărârea lor - aşteptată la sfârşitul lui iunie - poate va permite ridicarea vălului, înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie, de pe afacerile lui Donald Trump care, spre deosebire de toţi predecesorii săi de după 1973, refuză să-şi publice declaraţiile de impozit.
Miliardarul republican, care candidează la realegerea sa, a făcut din avere un argument de campanie, însă lipsa sa de transparenţă alimentează speculaţii cu privire la cât de bogat este, cu privire la relaţiile sale cu Fiscul sau cu privire la potenţiale conflicte de interese.
În afara acestei mize pentru Trump, hotărârea Curţii Supreme va avea totodată implicaţii profunde pe termen lung asupra echilibrului puterilor în stat în Statele Unite.
Avocaţii preşedintelui susţin că acesta se bucură - în timpul exercitării mandatului - de o imunitate totală şi că aceasta este necesară pentru ca el să se poată concentra asupra activităţii sale, fără să fie ”hărţuit” de procurori sau congresmeni.
Ei au sesizat, astfel, justiţia cu scopul de a împiedica fostul cabinet contabil al miliardarului şi două dintre băncile sale să transmită o întreagă serie de documente financiare - cu privire la afacerile sale din perioada 2011-2018 -, reclamate de comisii din Congres şi de către un procuror din Manhattan.
UN ”TERIBIL” COMPROMIS
Tribunalele le-au respins argumentele în prima instanţă, iar apoi în apel.
Curtea Supremă - din care fac parte doi judecători numiţi de Trump - nu s-a sesizat în dosar, însă cabinetul Mazars şi băncile Deutsche Bank şi Capital One ar fi trebuit să predea arhivele.
Acceptând să examineze dosarul, Înalta Curte a părut să indice faptul că ar putea influenţa aceste hotărâri.
În prima parte a dosarului - cu privire la citaţii emise de trei comisii din cadrul Camerei Reprezentanţilor, controlată de către democraţi -, ea le-a cerut părţilor să-i prezinte reflecţiile lor cu privire la natura politică a dezacordului.
În cazul în care conchide că problema este de natură politică şi nu juridică, ea ar putea să aprecieze că tribunalele s-au amestecat în mod greşit. Acest lucru ar invalida hotărârile pronunţate anterior, însă fără să-i dea dreptate lui Donald Trump.
Concret, cele trei instituţii financiare vor fi libere să transmită documentele Congresului sau să refuze s-o facă.
Acest lucru ar putea să fie considerat un ”compromis”, însă ar fi ”teribil pentru separarea puterilor în stat”, apreciază profesorul de drept Stephen Vladeck într-un editorial.
”Asta ar priva Congresul de mecanismul prin care să impună respectarea citaţiilor” şi ar slăbi puterile de anchetă ale acestuia, explică el.
ACTRIŢĂ DE FILME PORNO
Acest scenariu nu este de luat în calcul în a doua parte a dosarului - cu privire la o cerere adresată de către procurorul Manhattanului cabinetului Mazars în cadrul unei anchete privind o posibilă încălcare a legislaţiei newyorkeze a finanţării campaniilor electorale.
Democratul Cyrus Vance încearcă să obţină informaţii despre o plată efectuată în 2016 către actriţa de filme pornografice Stormy Daniels cu scopul de a-i cumpăra tăcerea asupra unei presupuse relaţii cu miliardarul şi care nu figurează în conturile sale de campanie.
De această dată, avocaţii preşedintelui dau asigurări că justiţia nu poate să se intereseze de el atât timp cât se află la Casa Albă.
În cursul procedurii, ei au mers până la a spune că Trump ar putea ucide pe cineva în mijlocul Fifth Avenue la New York, fără să aibă de ce să-şi facă griji imediat.
Numeroşi jurişti, inclusiv foşti funcţionari de la Departamentul Justiţiei, au scris Curţii Supreme subliniind că un preşedinte în funcţie nu poate să fie inculpat în exerciţiul funcţiunii, dar că acest lucru nu interzice efectuarea unor anchete.
Ei amintesc că templul dreptului american l-a obligat pe preşedintele republican Richard Nixon să predea înregistrări efectuate în cadrul scandalului de spionaj Watergate şi că a autorizat continuarea unei proceduri civile cu privire la o hărţuire sexuală împotriva preşedintelui democrat Bill Clinton.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
