Joe Biden ”nu este un fan” al acesteia, dar refuză să excludă o idee care circulă în cadrul stâmgii americane, şi anume ca, în cazul în care este ales preşedinte al Statelor Unite, să înfiinţeze noi posturi la Curtea Supremă, cu scopul de a contracara influenţa judecătorilor puşi de către Donald Trump, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În virtutea Constituţiei, ”înţelepţii” înaltei Curţi sunt numiţi pe viaţă de către preşedinte şi confirmaţi de Senat, însă numărul lor depinde o simplă lege. După ce a variat timp de un secol, acest număr a rămas la nouă, începând din 1869.

Mai puţin în cazul unei suprize, Camera superioară a Congresului, în care republicanii sunt majoritari, urmează să-i dea în curând undă verde judecătoarei Amy Coney Barrett, ceea ce va creşte la şase numărul magistraţilor conservatori din cadrul ”templului” dreptului american, dintre care trei au fost desemnaţi de către Donald Trump.

În lipsa unor pârghii care să împiedice o confirmare pe care o consideră ”ilegitimă” atât de aproape de alegerile de la 3 noiembrie, democraţii caută mijloace de restabilire a unui echilibru în cadrul influentei jurisdicţii, în cazul unei victorii la urne.

”Trebuie să punem toate opţiunile pe masă, inclusiv numărul mandatelor la Curtea Supremă”, îndeamnă cea mai tânără membră a Congresului, Alexandria Ocasio-Cortez, o stea în ascensiune în aripa stângă a Partidului Democrat.

Aceste îndemnuri au provocat imediat un val de indignare în rândul republicanilor. Senatorul Mike Lee a denunţat o instrumentalizare a Curţii ”în scopuripolitice” şi a avertizat împotriva riscului unei escaladări.

Curtea Supremă ”va ajunge să arate ca Senatul în Războiul Stelelor, cu sute de persoane pe băncile sale”, apreciază el. ”Ea îşi va pierde toată legitimitatea”.

”FURĂ”

Americanii par la fel de reticenţi - 46% se opun introducerii unor noi mandate, iar doar 21% sunt de acord, potrivit unui sondaj YouGov.

Chiar dacă ”acest lucru este fals”, ”americanii consideră Curtea apolitică”, subliniază Kevin McMahon, un profesor de ştiinţe politice la Trinity College. ”Le este frică ca judecătorii să nu devină politicieni”, declară el pentru AFP.

Aceleaşi temeri explică, în opinia sa, faptul că Franklin Roosevelt a eşuat să treacă o lege în acest sens în 1937. La acea vreme, preşedintele era frustrat de faptul că Curtea Supremă i-a invalidat programul de mari reforme - ”New Deal” - şi voia să introducă judecători progresişti.

Însă democraţia era în pericol în mai multe ţări, iar americanii se temeau că Roosevelt putea deveni un ”dictator”, aminteşte universitarul.

Eşecul său a descalificat mult timp orice voinţă de a modifica alcătuirea înaltei jurisdicţii.

Însă ideea a reapărut în rândul stângii, după refuzul, în 2016, unor senatori republicani de a audia un judecător nominalizat de către preşedintele Barack Obama, sub pretextul că alegerile erau prea aproape. Democraţii au avut sentimentul că ”li se fura” un mandat, explică McMahon.

În timpul alegerilor primare democrate, Joe Biden a îndepărtat, însă, această opţiune.

”NUCLEAR”

Moartea magistratei progresiste Ruth Bader Ginsburg la 18 septembrie, care i-a deschis calea judecătoarea Barrett, a făcut să reapară această ipoteză în prim-plan.

Iar de această dată, rivalul lui Donald Trump este cel care se arată foarte evaziv.

”Eu nu sunt un fan” al acestei idei, ”dar nu vreau să discut despre ea”, a declarat Joe Biden luni. ”Preşedintele nu aşteaptă decât ocaiza să se certe” cu privire la acest subiect, pentru a deturna atenţia de la modul în care gestionează pandemia covid-19, aprecia el.

Eschiva sa a fost denunţată de către vicepreşedintele Mike Pence, în opinia căruia ”americanii merită un răspuns clar”.

Însă, Kevin McMahon consideră că ”acesta este un mijloc de a spune stângii că el este pregătit să facă pe durul cu republicanii” şi ”ţină acest instrument la cutie”.

Democratul nu trebuie să se priveze de el, consideră, de asemenea Daniel Hemel, un profesor de drept la Universitatea din Chicago.

Într-un editorial publicat de cotidianul The Washington Post (WP), el aminteşte că în 1937 unul dintre cei nouă ”înţelepţi” de la Curtea Supremă a hotărât să susţină New Deal după ce Franklin Roosevelt a prezentat proiectul de lege.

În opinia sa, posibilitatea de a legifera pe tema componenţei Curţii Suprmee ”este o opţiune nucleară: este bine să o ai, îngrozitor să o invoci”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.