Peste un milion de persoane au fost testate pozitiv în lume - o fracţiune din numărul real de bolnavi - iar numărul deceselor a ”explodat” în Statele Unite, unde aproape 1.200 de oameni au decedat într-o zi - un număr fără precedent într-o singură ţară, relatează AFP. În Europa, Italia şi Spania au cele mai multe decese, în timp ce Germania consemnează o încetinire a ritmului îmbolnăvirilor. Jumătate din omenire este în izolare, poveştile celor care s-au vindecat se aseamănă, indiferent de ţară, şi sunt despre singurătate şi teama de moarte. În taberele de refugiaţi situaţia este dramatică, aglomeraţia făcând inutile orice fel de precauţii. Economia şi angajaţii sunt victimele colaterale ale pandemiei, iar guverne, precum cel Italian, trebuie să decidă dacă pun economia în stand-by sau aleg să pună în pericol viaţa multor persoane. Comisia Europeană şi şi Banca Mondială se declară dispuse să ajute statele atât în susţinerea luptei împotriva pandemiei cât şi pentru repornirea economiei, iar îndemnul ONU la cooperare internaţională se loveşte de competiţia între state în cursa pentru stocurile de măşti medicinale.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În Spania, cea mai îndoliată ţară din lume după Italia, numărul morţilor a depăşit vineri, la fel ca joi, 900, iar bilanţul a crescut la aproape 11.000 de morţi în total.

Însă ritmul creşterii deceselor, spitalizărilor şi cazurilor continuă să încetinească, dau asigurări autorităţile.

În Germania, restricţiile încep să încetinească răspândirea virusului, a apreciat vineri preşedintele Institutului Robert Koch, insistând asupra necesităţii ”menţinerii” acestor măsuri.

Jumătate din omenire este de-acum supusă unor măsuri de izolare, uneori foarte stricte, cu consecinţe economice şi sociale catastrofale.

Potrivit unui ultim bilanţ AFP, cel puţin 1.035.380 de cazuri au fost depistate în 188 de ţări şi teritorii. Însă numeroase cazuri diagnosticate nu reflectă decât o fracţiune a numărului real al contaminărilor, în contextul în care un număr mare de ţări testează doar cazurile grave.

Boala a ucis deja peste 53.600 de persoane în lume.

Unele dintre persoanele care s-au vindecat îşi povestesc singurătatea şi frica de a muri.

Javier Lara, un spaniol în vârstă de 29 de ani, ”sportiv şi nefumător”, a ajuns la ”terapie intensivă, cu oxigen”. ”Voi muri? le întrebam pe îngrijitoare. Ele îmi răspundeau «nu ştim, acest virus este nou»”.

Alţii, ca Diana Berrent, de la New York, îşi testează plasma pentru a afla dacă în ea se află, după boală, suficienţi anticorpi, pentru a contribui la studii cu privire la posibile tratamente împotriva bolii covid-19.

”Noi, supravieţuitorii, putem ajuta”, îşi exprimă speranţa această fotografă americană energică, în vârstă de 45 de ani. ”Am putea fi supereroi”.

Europa rămâne în continuare cel mai afectat continent, însă Statele Unite sunt pe cale să devină noul epicentru al pandemiei.

Statele Unite au înregistrat 1.169 de morţi în 24 de ore, potrivit Universităţii americane Johns Hopkins, o creştere enormă - cu o treime - faţă de bilanţul din ajun (884) - cel mai mare bilanţ înregistrat în 24 de ore într-o ţară.

BILANŢURI MARI

Noul coronavirus a ucis de-acum aproape 6.000 de oameni în Statele Unite, unde Casa Albă estimează că epidemia ar urma să se soldeze cu 100.000 până la 240.000 de morţi.

Frica de boală, izolarea, pierderea locului de muncă au consecinţe psihologice în ţară, unde profesioniştii în domeniul sănătăţii mentale şi liniile telefonice pentru prevenţia sinuciderilor sunt foarte solicitate.

Bianţurile continuă să crească în Italia - aproape 14.000 de morţi - şi în Franţa - peste 5.300.

În Italia, cel mai mare crematoriu din Milano şi-a închis porţile, iar corpuri au fost duse de la Bergamo, cel mai afectat oraş, în alte regiuni, pentru a fi incinerate.

Italia, Spania, Statele Unite şi Franţa înregistrează mai mulţi morţi decât China continentală (3.322) - cea mai populată ţară din lume, în care a apărut epidemia în decembrie, ceea ce provoacă suspiciuni puternice cu privire la autenticitatea datelor chinezeşti.

Beijingul a minţit subevaluându-le puternic - se arată într-un raport confidenţial al serviciilor americane de informaţii, citat de mai mulţi parlamentari.

Îngrijorarea este mare mai ales în taberele de refugiaţi sau deplasaţi, în Africa, încă relativ cruţată, dar şi în Europa.

În ”jungla” de la Moria, pe Insula greacă Lesbos, mii de refugiaţi se înghesuie fără precauţie la toalete şi duşuri. ”La ce serveşte să port o mască, dacă împart aceeaşi toaletă cu 100 de alte persoane?”, deplânge Hasmad din Kabul.

În tabăra Bakassi, în nord-estul Nigeriei, unde ”este foarte dificil să păstrezi distanţa faţă de ceilalţi”, cei dislocaţi se înghesuie la grupurile sanitare şi lavabourile improvizate, sensibilizaţi, alături de celalte persoane plecate de acasă din cauza conflictului cu Boko Haram.

Însă săpunul nu va face miracole dacă noul coronavirus atinge cei două milioane de deplasaţi din regiunea Lacului Ciad, iar epidemia va fi catastrofală, avertizează lucrători umanitari şi autortăţile locale.

ECONOMIE SAU SĂNĂTATE

În întreaga lume, economii şi muncitori sunt victime colaterale ale virusului.

Activitatea sectorului privat, în zona euro, a scăzut în martie la cel mai slab nivel istoric, potrivit cabinetului de informaţii economice Markit.

Şomajul explodează. Spania a înregistrat în martie peste 300.000 de noi solicitanţi de locuri de muncă. Sectoarele agriculturii şi pescuitului suferă din cauza scăderii cererii şi absenţei muncitorilor sezonieri, blocaţi de închiderea frontierelor.

În Statele Unite, un plus de 6,6 milioane de persoane a cerut o alocaţie de şomaj într-o săptămână, dublu faţă de numărul deja record din săptămâna precedentă.

După compania germană Lufthansa, compania aeriană britanică British Airways urmează să-şi plaseze 60% din personal în şomaj parţial.

Guvernul italian - asupra căruia se exercită presiuni să ridice izolarea şi să relanseze economia - se află în faţa alegerii ”oribile” de a ”pune economia în stand-by sau de a pune în pericol viaţa multor persoane”, potrivit americanului Paul Romer, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2018.

În urma scuzelor preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, care şi-a exprimat regretul cu privire la faptul că Europa nu s-a mobilizat în favoarea Italiei, şeful Guvernului italian Giuseppe Conte a îndemnat UE săfie ”mai ambiţioasă, unită şi curajoasă”.

În pofida întrebărilor actuale cu privire la solidaritatea între Cei 27, von der Leyen s-a declarat convinsă, vineri, că UE va ieşi ”mai puternică” din criza sanitară.

Comisia Europeană a propus să se creeze un instrument în vederea garantării cu până la 100 de milioane de euro a planurilor naţionale de susţinere a locurilor de muncă.

Iar Banca Mondială (BM) s-a declarat pregătită să pună pe masă până la 160 de miliarde de dolari, în viitoarele 15 luni, în vederea ajutorării ţărilor în reacţia împotriva consecinţelor sanitare imediate ale pandemiei şi susţinerii relansării economice mondiale.

Adunarea Generală a ONU a aprobat joi prin consens o primă rezoluţie de la începutul pandemiei, în care îndeamnă la ”cooperare internaţională” în lupta împotriva maladiei covid-19.

Însă competiţia fără milă între state - mai ales între cele occidentale, în cursa după măşti medicale, produse în principal în Asia - arată exact opusul.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.