Comisia Europeană (CE) a propus marţi măsuri de siguranţă menite să calmeze îngrijorări ale Celor 27, mai ales în Franţa, legate de eventuala aderare la Uniunea Europeană (UE) a unor ţări în frunte cu Ucraina, relatează AFP.
Aceste măsuri "pre-extindere", în jargonul de la Bruxelles, sunt menite în esenţă să asigure faptul că UE este pregătită să încaseze şocul unei Uniuni de peste 30 de state membre.
"Este UE pregătită de o nouă extindere? Răspunsul este clar da", a declarat, într-un interviu acordat luni câtorva jurnalişti, comisarul european însărcinat cu Extinderea Marta Kos.
Patru ţări sunt mai mult sau mai puţin aproape de linia de sosire de pe lista ţărilor candidate la aderare - Muntenegru, Albania, Republica Moldova şi Ucraina.
Or, dacă lucrurile sunt relativ simple în cazul primelor trei, toate ţări mici, a căror populaţie nu depăşeşte trei milioane de locuitori - doar un pic peste 600.000 în Muntenegru -, lucrurile nu stau aşa cu Ucraina.
Integrarea în UE a acestei puteri agricole cu 40 de milioane de locuitori, devastată de război, se anunţă mult mai dificilă.
"Acesta este motivul pentru care propunem să se implementeze dispoziţii speciale, care să limiteze susţinerea financiară şi accesul la piaţa (UE) a anumitor produse agricole ucrainene", inclusiv a grâului, a declarat Kos.
Este vorba despre "protejarea agricultorilor europeni", a subliniat ea.
Franţa şi Polonia sunt îngrijorate de consecinţele unei veniri masive de grâu ucrainean, suficientă să ameninţe orice acord de aderare a Kievului, se teme Bruxellesul.
"CAI TROIENI"
Fiecare nouă aderare este necesar să fie acceptată de către toate statele membre UE şi mai ales să fie ratificată de parlamentele naţionale ale Celor 27 sau prin referendum.
Kos se teme în special de o "procedură dificilă" în Franţa.
Din cauza precedentului ungar, mai multe state membre se tem, de asemenea, de un blocaj din partea unui nou-sosit, care riscă să paralizeze orice iniţiativă altfel susţinută de către o mare majoritate a ţărilor membre.
"Trebuie să ne asigurăm că nu lăsăm să intre cai troieni" în UE, declara în august Kos.
Clauze de salvgardare "sunt indispensabile şi nu doar de dorit. Acest lucru este crucial în vederea instaurării încrederii şi unităţii în interiorul Uniunii noastre în vederea acceptării de noi membri", adăuga ea.
Ungaria lui Viktor Orban a blocat - timp de aproape trei ani - mai multe măsuri în favoarea Ucrainei, folosindu-şi de fiecare dată dreptul de veto. Victoria lui Peter Magyar în alegerile din aprilie a schimbat situaţia, însă mai multe state membre vor garanţii.
Propunerea Comisiei rămâne însă limitată la negocieri de aderare, pentru a nu bloca totul la fiecare etapă şi există peste 100 de etape.
Este exclus, de asemenea, ca orice nou intrat să renunţe la statul de drept sau la valorile comune în Europa.
Şi aici sunt avute în vedere garanţii şi sancţiuni aferente, care merg de la pierderea finanţării şi până la suspendarea dreptului de vot în instanţele de decizie ale UE.
Această clauză de salvgardare se va aplica pe o perioadă de 15 ani.
În urma unor propuneri anterioare care constau în a aştepta înaintea unei ipotetice aderări, ţările candidate insistă asupra scopului de atins.
"Pentru noi este foarte important ca ţara noastră să intre în UE cât mai repede posibil. Iar obiectivul nostru este o aderare cu drepturi depline", sublinia luni, la Bruxelles, premierul moldovean Vasile Tofan.
Cu scopul de a le ajuta să accepte aceste "clauze de salvgardare", Comisia va propune ca aceste ţări să adere la anumite politici europene, pe baza intereselor reciproce, inclusiv cele prevăzute de Piaţa Unică, de exemplu energia şi transporturile.
Cele patru ţări speră să adere la UE până la sfârşitul lui 2030, Muntenegrul chiar până în 2028.
Dar, mai întâi trebuie convinşi Cei 27.
"Avem nevoie de un angajament puternic din partea liderilor" din UE, subliniază Kos.
Medikatv.ro
