Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a propus sâmbătă noi reduceri ale bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 şi introducerea unor surse suplimentare de venituri, inclusiv o taxă de 3% aplicată marilor companii digitale, în încercarea de a facilita un acord între cele 27 de state membre, transmite Reuters.
Noua propunere prevede un buget de 1.582 de miliarde de euro pentru următorii şapte ani, cu 40 de miliarde de euro mai mic decât proiectul prezentat în octombrie de preşedinţia irlandeză a Consiliului UE şi cu 180,6 miliarde de euro sub nivelul propus iniţial de Comisia Europeană.
Reducerile vizează în principal Fondul european pentru competitivitate, destinat sprijinirii industriei europene în competiţia cu Statele Unite şi China, precum şi cheltuielile pentru apărare şi acţiune externă. Finanţarea agriculturii şi a politicii de coeziune este protejată într-o măsură mai mare faţă de varianta din octombrie.
Propunerea a provocat deja reacţii negative. Franţa a criticat nivelul insuficient al fondurilor destinate agricultorilor, iar negociatorul-şef al Parlamentului European pentru buget, Siegfried Mureşan, a calificat documentul drept un pas înapoi.
”Această propunere este inacceptabilă pentru Parlament şi nu poate constitui baza acordului nostru. Bugetul UE este un buget de investiţii. Reducerile, alte reduceri şi încă o porţie de reduceri nu reprezintă o strategie de investiţii”, a declarat Mureşan.
Liderii europeni vor discuta proiectul la un summit extraordinar programat pentru 26-27 noiembrie, cu obiectivul de a reduce divergenţele dintre statele care contribuie mai mult la bugetul comunitar decât primesc şi cele care beneficiază de fonduri nete. Un acord este vizat pentru luna decembrie.
Una dintre principalele noutăţi este propunerea introducerii unei taxe digitale de 3% asupra cifrei de afaceri nete anuale obţinute din publicitatea online, serviciile de intermediere digitală şi valorificarea datelor generate de utilizatori.
Taxa ar urma să se aplice companiilor cu venituri anuale din activităţi digitale de cel puţin 50 de milioane de euro în UE şi o cifră de afaceri globală de peste 750 de milioane de euro. Printre grupurile potenţial vizate se numără Google, Microsoft, Meta, Apple şi Amazon.
Iniţiativa reia o propunere formulată de Comisia Europeană în 2018, care nu a fost adoptată atunci de guvernele statelor membre. Mai multe ţări europene au manifestat rezerve faţă de o asemenea măsură, temându-se de reacţia preşedintelui american Donald Trump, care s-a pronunţat împotriva taxării companiilor digitale.
Veniturile obţinute ar urma să intre în categoria resurselor proprii ale UE, alături de taxele vamale, o parte din încasările din TVA şi contribuţiile aferente deşeurilor de plastic nereciclate. Creşterea acestor venituri ar reduce sumele pe care guvernele trebuie să le transfere din bugetele naţionale.
Costa a propus şi încetinirea rambursării principalului datoriei de peste 600 de miliarde de euro contractate în comun de UE pentru finanţarea redresării economice după pandemie.
Rambursarea capitalului şi a dobânzilor ar urma să se desfăşoare în continuare între 2028 şi 2058, conform calendarului iniţial, însă plăţile aferente principalului ar putea fi mai mici în primii şapte ani, pentru a elibera fonduri destinate altor priorităţi.
Negocierile bugetare sunt complicate de presiunile asupra finanţelor publice naţionale, generate de preţurile ridicate ale energiei şi de creşterea cheltuielilor pentru apărare. Atât bugetul multianual, cât şi noile surse de venituri necesită acordul unanim al statelor membre.
Deşi bugetul trebuie să intre în vigoare abia în 2028, liderii europeni urmăresc încheierea negocierilor până la sfârşitul acestui an, înaintea alegerilor programate în 2027 în Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Estonia, Finlanda şi Slovacia.



























