Mai multe grupări armate locale încearcă să umple vidul de putere din Fâşia Gaza, pe fondul retragerii parţiale a forţelor israeliene şi al slăbirii controlului Hamas în anumite zone, declanşând asasinate, lupte interne şi o competiţie violentă pentru influenţă, într-un context care riscă să împingă teritoriul spre un nou conflict intern, relatează CNN.
În sudul Fâşiei Gaza, la începutul lunii noiembrie, şeicul Mohammed Abu Mustafa a fost împuşcat mortal imediat după ce a ieşit din moschee, unde tocmai oficiase rugăciunea de după-amiază. Un bărbat înarmat, aflat pe o motocicletă, s-a apropiat şi a tras asupra lui, într-o acţiune descrisă drept o asasinare ţintită. Un grup militant islamist a susţinut ulterior că atacul a fost comis de o miliţie locală sprijinită de Israel.
Ulterior, o grupare afiliată Hamas a afirmat că imamului i-ar fi aparţinut un rol jihadist şi că ar fi ascuns ostatici israelieni în timpul războiului din Gaza. Aceeaşi sursă a acuzat că asasinul făcea parte dintr-o nouă miliţie susţinută de Israel, condusă de Hussam al-Astal, un fost deţinut în Gaza controlată de Hamas, care acum declară deschis că urmăreşte înlăturarea grupării islamiste ce a condus teritoriul aproape două decenii.
Într-un interviu telefonic acordat CNN, Al-Astal a negat implicarea oamenilor săi în uciderea şeicului, dar a spus că salută moartea oricărui membru Hamas. Gruparea sa, autointitulată „Counter-Terrorism Strike Force”, a preluat controlul asupra unui sat din zona Khan Younis aflată sub ocupaţie israeliană. De acolo, lansează raiduri împotriva Hamas şi încearcă să îşi extindă sprijinul local, deocamdată limitat.
După aproape doi ani de război devastator, Gaza este practic divizată. Hamas îşi reconsolidează controlul în partea vestică a enclavei, din care Israelul s-a retras, zonă în care trăieşte majoritatea populaţiei.
La est de aşa-numita ”linie galbenă”, o graniţă militară impusă de Israel, au rămas foarte puţini civili. În acest teritoriu controlat de Israel, mai multe grupări armate mici încearcă să îşi impună influenţa.
Potrivit CNN, cel puţin cinci facţiuni operează în prezent în interiorul acestei zone. Ceea ce a început ca bande oportuniste, profitând de haosul conflictului, s-a transformat într-o reţea coordonată de miliţii armate care se poziţionează deschis pentru un rol în Gaza postbelică, în eventualitatea înlăturării Hamas de la putere.
”Există coordonare între grupurile noastre. Avem aceleaşi obiective şi aceeaşi ideologie”, a declarat Al-Astal, subliniind că scopul comun este înfrângerea Hamas.
Înarmate uşor, cu câteva zeci de luptători şi câteva vehicule, miliţiile operează din baze separate în zonele controlate de Israel. Pe reţelele sociale, liderii lor publică videoclipuri de propagandă cu bărbaţi mascaţi, îmbrăcaţi în uniforme improvizate, jurând ”să elibereze” Gaza de Hamas.
Deşi sunt mici şi lipsite de capacitatea de a înlocui complet Hamas, aceste grupări au adâncit instabilitatea. Prin atacuri rapide şi retrageri, ele încearcă să submineze Hamas exact în momentul în care aceasta încearcă să-şi refacă structurile de guvernare în zonele unde Israelul nu mai este prezent. Situaţia a generat temeri tot mai mari în rândul populaţiei că Gaza ar putea aluneca spre un conflict civil deschis.
Hamas a reacţionat dur, lansând o campanie de eliminare a acestor grupări. Pe reţelele sociale au circulat imagini extrem de violente, inclusiv un videoclip distribuit de canale afiliate Hamas, care arată execuţia publică a opt persoane, despre care s-a afirmat că ar fi colaboratori ai Israelului. Hamas nu a prezentat dovezi în sprijinul acestor acuzaţii.
Printre cele mai influente grupări anti-Hamas s-au numărat aşa-numitele ”Forţe Populare”, conduse până recent de Yasser Abu Shabab, un lider de bandă aliat cu Israelul, ucis în această lună în urma unui conflict familial. Moartea sa a fost celebrată public de susţinători Hamas, un indiciu al ameninţării pe care o reprezenta pentru gruparea islamistă.
Ambiţiile miliţiilor depăşesc însă lupta cu Hamas. Grupări precum Forţele Populare din sud, Armata Populară din nord, Counter-Terrorism Strike Force din est şi Armata Populară de Apărare din centrul Gazei încearcă să demonstreze că pot administra local teritorii. Ele recrutează civili, inclusiv medici, profesori şi avocaţi, şi oferă salarii pentru combatanţi. Israelul a recunoscut că sprijină unele dintre aceste grupări, dar finanţarea lor rămâne neclară.
Rami Hallas, liderul Armatei Populare de Apărare, a declarat pentru CNN că mulţi dintre membrii săi au fost anterior închişi de autorităţile Hamas. El a spus că gruparea a fost creată iniţial pentru securizarea rutelor de ajutor umanitar, dar misiunea s-a extins ulterior într-un ”proiect mai amplu”.
În octombrie, Jared Kushner, ginerele preşedintelui american Donald Trump şi unul dintre arhitecţii planului ”ziua de după” pentru Gaza, a sugerat că reconstrucţia ar putea începe în zonele fără Hamas, menţionând explicit Rafah. Surse israeliene citate de CNN afirmă că sprijinul pentru aceste miliţii va continua, chiar şi după moartea lui Abu Shabab.
Experţii avertizează însă că aceste grupări ar putea administra doar ”o populaţie de faţadă” în zonele reconstruite, în timp ce majoritatea locuitorilor Gazei ar refuza să se mute în teritorii controlate de Israel. Mulţi civili spun că apropierea de linia galbenă este extrem de periculoasă şi că mutarea ar fi posibilă doar după o retragere completă a forţelor israeliene.
În lipsa unui plan clar de guvernare, miliţiile riscă să complice şi mai mult viitorul Gazei, adăugând noi linii de conflict într-un teritoriu deja devastat, care încă îşi caută drumul spre stabilitate şi pace.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
