Cancelarul german Friedrich Merz l-a primit miercuri pe preşedintele francez Emmanuel Macron la Berlin pentru discuţii în cadrul unei cine de lucru, agenda fiind dominată de lupta Europei pentru a atenua tarifele impuse de SUA şi de sprijinul acordat Ucrainei, relatează Reuters.
Întâlnirea, care a avut loc la Villa Borsig, în suburbiile verzi ale capitalei germane, i-a reunit pe liderii celor mai mari două economii europene, în contextul negocierilor comerciale care se apropie de termenul limită stabilit de preşedintele Donald Trump la 1 august.
„Desigur, întrebarea despre modul în care vom reacţiona la ameninţarea tarifelor din 1 august este un punct central, la fel şi situaţia securităţii în Ucraina”, a declarat Thorsten Frei, şeful de cabinet al lui Merz, pentru postul de televiziune ZDF. „Faptul că agenda este atât de încărcată arată că relaţiile dintre Germania şi Franţa nu sunt doar bune, ci şi extrem de importante”, a spus Frei, adăugând că vor fi discutate şi o serie de alte subiecte.
Conservatorul Merz a încercat să creeze un front mai unit cu Franţa pe o serie de probleme, de la apărarea europeană la diplomaţia în cazul Iranului, şi l-a criticat pe predecesorul său, Olaf Scholz, pentru că a neglijat relaţiile Germaniei cu vecinul său francez. Cu toate acestea, rămân în continuare puncte sensibile.
Semnătura Germaniei a lipsit de pe o scrisoare semnată de Franţa şi de alte 27 de ţări occidentale care au cerut Israelului să pună capăt imediat războiului. Merz a fost din ce în ce mai critic faţă de Israel, dar şeful său de cabinet a declarat că scrisoarea nu stipula suficient de clar că atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 au declanşat conflictul.
Merz şi Macron urmau să discute, de asemenea, despre proiectul franco-germano-spaniol al avionului de vânătoare FCAS, al cărui viitor a fost pus sub semnul întrebării pe fondul unei dispute tot mai aprinse cu Airbus privind controlul asupra programului.
PUNCTE COMUNE
Merz şi Macron au multe în comun în ceea ce priveşte orientarea pro-business şi dorinţa de a reduce reglementările, scrie POLITICO.
Un alt domeniu în care se înregistrează un consens tot mai mare este energia nucleară. În luna mai, ministrul economiei din cabinetul Merz, Katherina Reiche, a semnalat că Berlinul este pregătit să renunţe la opoziţia sa de lungă durată faţă de clasificarea energiei nucleare ca sursă de energie regenerabilă, punând astfel capăt unui conflict care a complicat politica energetică a UE. (Partenerii juniori ai coaliţiei lui Merz, social-democraţii, se opun însă acestei măsuri).
Cei doi lideri sunt, de asemenea, din ce în ce mai aliniaţi în ceea ce priveşte reducerea drastică a numărului de solicitanţi de azil care sosesc în Europa.
Un alt domeniu potenţial de cooperare ar putea fi descurajarea nucleară a Franţei şi un eventual acord privind modul în care francezii ar putea să o utilizeze pentru a contribui la securitatea generală a Europei. „Nu este o dezbatere care are loc în lumina reflectoarelor mass-media”, a declarat un oficial de la Elysée.
DEZACORDURILE CARE GRIPEAZĂ MOTORUL FRANCO-GERMAN
Însă dezacordurile fundamentale privind comerţul şi apărarea nu au înregistrat progrese semnificative în direcţia unei apropieri. „Există două probleme majore pe care Germania şi Franţa trebuie să le rezolve pentru a putea înregistra progrese reale”, a declarat Roland Theis, un parlamentar conservator german specializat în relaţiile dintre Berlin şi Paris.
Disensiunile în domeniul apărării au ieşit la iveală la începutul acestei luni, când preşedintele american Donald Trump a susţinut o iniţiativă germană de a furniza Ucrainei arme fabricate în Statele Unite. În timp ce ţările nordice şi Marea Britanie au susţinut planul, Franţa s-a opus, în conformitate cu eforturile de lungă durată ale lui Macron de a determina Europa să producă mai multe arme la nivel local şi să reducă dependenţa de SUA.
Dezacordurile dintre Franţa şi Germania ameninţă, de asemenea, să deraieze un proiect european de dezvoltare a unui avion de vânătoare de nouă generaţie, care ar reduce dependenţa blocului de avioanele americane F-35. Oficialul de la Elysée a minimizat dezacordurile privind programul de avioane de vânătoare, afirmând că Merz şi Macron „vor să meargă mai departe”.
Dar unele dintre cele mai profunde dezacorduri continuă să se învârtă în jurul comerţului. Merz presează UE să încheie un acord comercial rapid şi simplu cu SUA, pentru a pune capăt războaielor tarifare ale lui Trump, care afectează în mod deosebit industriile germane. Francezii, între timp, insistă pentru o abordare mai dură şi condiţii mai bune.
În timp ce Merz insistă pentru acorduri de liber-schimb cu alte părţi ale lumii, germanii se confruntă cu rezistenţa franceză faţă de un acord al UE cu blocul comercial Mercosur din America de Sud, Macron fiind nerăbdător să-şi protejeze comunitatea agricolă mică, dar puternică din punct de vedere politic, de noile importuri de carne.
Singura modalitate de a depăşi aceste diferenţe este ca germanii să se apropie de francezi în domeniul apărării, iar Franţa să se apropie de Germania în domeniul comerţului, afirmă deputatul german Theis. „În spatele fiecărei iniţiative franceze pentru o mai mare europenizare a armamentului nostru, Germania vede întotdeauna un cal troian care permite francezilor să-şi promoveze propriile interese, în special în ceea ce priveşte industria armamentului. Trebuie să trecem peste asta”, a afirmat el. În acelaşi timp, a adăugat deputatul, „francezii trebuie să avanseze în chestiunea liberului-schimb. Aşa cum noi trebuie să devenim mai independenţi de SUA în materie de apărare, (Europa) trebuie să devină mai independentă de SUA şi în ceea ce priveşte relaţiile comerciale”.
FEREASTRA DE OPORTUNITATE SE ÎNCHIDE
Atât Macron, cât şi Merz vor trebui probabil să supere electoratul cheie din ţările lor pentru a impulsiona alianţa, potrivit experţilor. „Cancelarul şi preşedintele se află într-o dilemă”, a declarat Jacob Ross, cercetător specializat în relaţiile franco-germane la Consiliul German pentru Relaţii Externe. „Ei trebuie să facă sacrificii în politica internă pentru a înregistra progrese în politica externă”, a arătat el.
Dar momentul compromisului ar putea fi pierdut în curând, întrucât ambii lideri se confruntă cu presiuni politice interne similare, în special cu influenţa crescândă a partidelor de extremă dreapta.
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care este în prezent cea mai mare forţă de opoziţie din parlamentul ţării, îl prezintă pe Merz ca preferând să-şi petreacă timpul în străinătate, în loc să rezolve problemele din ţară. În Franţa, partidul de extremă dreapta Rassemblement National se află cu mult în faţa tuturor celorlalte partide, cu 36% din intenţiile de vot.
Dar cel mai mare obstacol în calea compromisului ar putea fi următoarele alegeri prezidenţiale din Franţa, programate pentru aprilie 2027. Macron nu poate candida din nou din cauza limitelor constituţionale ale mandatului, iar politica internă a ţării pare din ce în ce mai instabilă.
„Pur şi simplu, timpul presează”, spune Ross. „Mai au doar un an în care pot colabora într-un mod rezonabil”, punctează expertul. După aceea, a adăugat el, „germanii pot uita de sprijinul unui guvern francez funcţional şi activ, deoarece acesta va fi în plină campanie electorală”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
