Cei 27 au dat luni o primă unde verde acordului divorţului negociat cu Londra, ţinta unor critici virulente în Regatul Unit, lansând astfel o ultimă săptămână de negocieri înaintea summitului excepţional de la Bruxelles, relatează AFP.
Negocierile nu s-au încheiat încă, iar cele două părţi trebuie ca de-acum să se pună de acord atât asupra naturii relaţiilor pe care le vor avea după Brexit, cât şi a perioadei maxime a tranziţiei avute în vedere după 30 martie 2019, în vederea pregătirii acestei ”viitoare relaţii” cu contururi încă vagi.
Premierul britanic Theresa May, care urmează să efectueze în cursul săptămânii o vizită la Londra, este supusă unei presiuni puternice în Regatul Unit, unde criticii săi îi cer să îmbunătăţască acordul de 585 de pagini încheiat de echipele de negociatori în vederea organizării despărţirii.
La rândul lor, Cei 27 şi-au exprimat luni susţinerea politică faţă de acest text, care prevede încheierea tuturor socotelilor financiare pe care regatul le are de achitat Uniunii. El conţine de asemenea măsuri controversate în vedere evitării unei frontiere fizice între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord.
”Prima etapă dificilă a trecut. Am reuşit săpăstrăm unitatea” Celor 27, şi-a exprimat satisfacţia ministrul austriac al Afacerilor Europene Gernot Blümel, după o reuniune cu omologii său europeni la Bruxelles.
”Trebuie să fim clari asupra faptului că acest acord, aşa cum este el acum pe masă, este cel mai bun acird posibil”, a insistat luni premierul luxemburghez Jean Asselborn.
TRANZIŞIE PRELUNGITĂ
Ţări ca Franţa, care ar fi dorit un rezultat mai bun în problema pescuitului, nu îl blocheză, conştiente că britanicii ar putea să prezinte la rândul lor noi cereri.
”Noi nu dorim să redeschidem acordul, dar vom fi foarte atenţi la implementarea lui”, a declarat ministrul francez Nathalie Loiseau după reuniune. ”Cei 27 au mers până la capătul marjei lor de manevră”.
Posibilitatea extinderii perioadei de tranziţie post-Brexit, în cursul căreia Regatul Unit va rămâne de facto sub tutela UE, se află între singurele puncte în continuare deschise aflate pe masă.
Tranziţia este, în prezent, prevăzută până în 2020, în acordul provizoriu al retragerii, însă negociatorul şef al UE Michel Barnier ar fi propus ca ea să poată fi prelungită cu doi ani, potrivit unei surse europene.
”Eu cred că, în această săptămână vom face o propunere definitivă cu privire la o dată”, a declarat Barnier în faţa presei luni, fără să confirme această durată de doi ani.
”Ideea noastră este ca o eventuală prelungire a tranziţiei, care va cere un acord al britanicilor asupra contribuţiei lor financiare, nu poate fi pe o perioadă nedeterminată, iar ea trebuie stabilită”, a adăugat el.
Aceasta va fi ”o săptămână intensă de negocieri”, a preconizat la rândul său Teheresa May, luni, în faţa patronilor britanici, la câteva zile după ce a reuşit să obţină aprobarea Guvernului său a acordului provizoriu cu Bruxellesul, cu preţul unei serii de demisii.
Îndemnată de către criticii săi să îmbunătăţească acordul provizoriu cu UE, ea a confirmat că negocierile rămase de purtat nu privesc tratatul retragerii, ci ”declaraţia politică” cu privire la viitoarea relaţie dintre Londra şi UE, care va fi ataşată acordului despărţirii.
”Mă aştept ca noi să elaborăm detaliile complete şi definitive ale cadrului care ne va susţine relaţiile viitoare”, a apreciat ea.
”ÎNFRÂNGERE TOTALĂ”
Comisia Europeană (CE) a prevăzut să publice marţi proiectul ”declaraţiei politice”, care va defini acest cadru. Este vorba despre un text de aproximativ 20 de pagini, potrivit unei surse diplomatice, fără valoare juridică, dar cu un puternic impact politic.
Londra şi Bruxellesul urmează să schiţeze conturul viitorului lor parteneriat, pe care vor putea să-l negocieze în mod oficial abia după ce Regatul Unit va fi plecat în mod oficial, adică de la 30 martie 2019.
Cei 27 urmează să aprobe duminică atât acest text cu privire la relaţia viitoare, cât şi tratatul retragerii, însă de această dată la nivelul şefilor de stat şi de guvern, în cadrul unui summit convocat la Bruxelles.
Guvernul britanic susţine ambele texte, însă ele urmează să fie supuse ratificării Parlamentului European (PE), pe de o parte, şi Parlamentului britanic, pe de altă parte.
Ratificarea parlamentară britanică este departe de a fi ca şi obţinută, pe fondul unor profunde disensiuni ale clasei politice din ţară pe tema tipului de Brexit pe care-l vrea.
Theresa May se află astfel sub ameninţarea unei moţiuni de cenzură şi sub presiunea aripii dure a susţinătorilor Brexitului, care cer puterea de a renegocia textul, inacceptabil în ochii lor.
Unii consideră că ea a sacrificat suveranitatea ţării, acceptând perspectiva unei uniuni vamale cu UE pe o perioadă nedeterminată, ca soluţie de ultim recurs în vederea împiedicării (”backstop”) reimpunerii unei frontiere fizice între cele două Irlande.
”În fapt, noi suntem pe cale să abandonăm controlul Uniunii Europene, iar această foaie de viţă de 585 de pagini nu face nimic pentru a acoperi jena înfrângerii noastre totale”, apreciază foctul şef al diplomaţiei britanice Boris Johnson într-un text publicat luni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
