Membrii comitetului Nobel norvegian – gardienii celui mai prestigios premiu din lume – vor anunţa vineri pe cine vor onora cu Premiul Nobel pentru Pace. În fiecare an, începând din 1901, membrii comitetului se reunesc în secret, fără a dezvălui când deliberează şi fără a permite jurnaliştilor să asiste la şedinţa finală. Asta, până acum. BBC, împreună cu postul naţional de televiziune din Norvegia, a obţinut acces la reuniunea lor pentru a face alegerea. Este pentru prima dată în istoria de 125 de ani a premiului când mass-media are acces în culisele procesului.
Cei cinci membri şi secretarul se întâlnesc în sala Comitetului din cadrul Institutului Nobel din Oslo, decorată cu acelaşi candelabru şi mobilier din stejar de la prima decernare a premiului. Pe pereţi sunt expuse fotografii înrămate ale tuturor laureaţilor Premiului Nobel pentru Pace, cu un spaţiu liber la capăt pentru fotografia câştigătorului din acest an.
Sub portretul lui Alfred Nobel, inventatorul dinamitei şi cel care patronează premiile, comitetul se întruneşte luni dimineaţa, cu patru zile înainte de anunţarea câştigătorului. Cei şase beau cafea împreună, fac conversaţie şi apoi deschid lucrările, finalul unui proces de selecţie care durează de luni de zile.
„Discutăm, ne certăm, atmosfera este încinsă”, a declarat pentru BBC preşedintele comitetului norvegian Nobel, Jorgen Watne Frydnes. „Dar, desigur, suntem civilizaţi şi încercăm să luăm o decizie bazată pe consens în fiecare an”, adaugă el.
Mai întâi, ei citesc cu voce tare criteriile pentru premiu consacrate în testamentul lui Alfred Nobel din 1895: acesta să fie acordat celui care a făcut cel mai mult pentru fraternitatea între naţiuni, pentru abolirea sau reducerea armatelor permanente sau pentru organizarea sau promovarea congreselor de pace.
Apoi presa iese şi uşa se închide. Este momentul deciziei. Şi o singură figură planează ameninţător asupra întregii afaceri: Donald Trump, relatează Mark Lowen, jurnalistul BBC care a a avut acces în sala unde se ia decizia.
NOBELUL, OBSESIA LUI TRUMP
Cel mai puternic om din lume vrea cel mai prestigios premiu din lume. Se pare că a devenit obsedat de el. În discursuri şi conferinţe de presă, el a enumerat în repetate rânduri o listă cu cele şapte războaie pe care spune că le-a rezolvat. S-a lăudat că merită premiul şi că „toată lumea spune” că ar trebui să-l primească. Totuşi, el le-a spus trupelor din Virginia, luna trecută: „Îl vor da unui tip care nu a făcut nimic; îl vor da tipului care a scris o carte despre mintea lui Donald Trump... va fi o mare insultă pentru ţara noastră”.
Liderii mondiali par să fi realizat că o cale către inima lui Trump este linguşirea pe tema Nobel, comentează jurnalistul BBC. Benjamin Netanyahu, premierul din Israel, a arătat în mod public la Casa Albă o scrisoare de nominalizare; preşedintele Azerbaidjanului i-a spus lui Trump într-o conferinţă de presă că merită premiul; guvernul Pakistanului a anunţat că l-a nominalizat, câştigând aplauzele preşedintelui.
Colegii săi din cabinet au urmat exemplul. În faţa camerelor de filmat, Steve Witkoff, trimisul său principal pentru misiuni de pace, a declarat că singura lui dorinţă este ca membrii comitetului Nobel să recunoască faptul că Trump este „cel mai bun candidat” din istoria acordării premiului.
NORVEGIENII NU SE SIMT INTIMIDAŢI
Dar preşedintele comitetului Nobel, Jorgen Watne Frydnes, pare să nu fie afectat de presiunea publică. „În fiecare an, primim mii de scrisori, e-mailuri, cereri, oameni care spun «pe acesta ar trebui să-l alegeţi» – aşa că această campanie, presiunea... nu este chiar ceva nou”, a declarat el pentru BBC. Totuşi, adaugă diplomatic că atenţia fără precedent din acest an nu a trecut neobservată. „Simţim că lumea ascultă şi discută, iar discuţiile despre cum putem obţine pacea sunt un lucru bun. Trebuie să rămânem puternici şi să ne menţinem principiile în alegerile noastre... asta este treaba noastră”, a punctat el.
Comitetul norvegian este numit de parlamentul ţării şi, deşi membrii săi - de obicei parlamentari pensionaţi - îşi apără cu înverşunare independenţa, mulţi dintre ei au opinii tranşante.
Frydnes, care conduce filiala norvegiană a unei asociaţii care promovează libertatea de exprimare, a criticat anterior represiunile „chiar şi în ţările democratice”, criticându-l pe Trump.
Presa norvegiană a relatat că preşedintele SUA l-a sunat pe Jens Stoltenberg, fostul şef al NATO şi actualul ministru de finanţe al Norvegiei, pentru a face lobby pentru premiu.
Şi există o discuţie deschisă cu privire la posibilitatea ca Trump să se răzbune pe această ţară dacă nu câştigă.
Norvegia a mai trecut prin astfel de situaţii; când disidentul chinez Liu Xiaobo a primit premiul în 2010, Beijingul a îngheţat relaţiile diplomatice cu Oslo şi a impus sancţiuni economice într-un conflict care a durat şase ani.
EXISTĂ ŞANSE PENTRU TRUMP?
Deci, este de conceput ca preşedintele american, atât de polarizant, să câştige?
Cu siguranţă are susţinători în ţară şi în străinătate, dar Nina Graeger, directoarea PRIO, un think tank pentru pace, susţine că şansele sunt mici. „Administraţia Trump s-a retras din instituţii internaţionale precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi acordurile climatice de la Paris, iar dacă ne uităm la dorinţa lui Trump de a prelua Groenlanda de la Danemarca... acest lucru nu vorbeşte în favoarea cooperării internaţionale”, a punctat ea.
Combinat cu represiunea protestelor, a jurnaliştilor critici şi a profesorilor universitari, ea conchide: „Cred că aceste lucruri indică o direcţie care nu este paşnică”.
Un obstacol pentru Trump este faptul că nominalizările pentru premiu – au fost 338 în acest an – s-au încheiat la sfârşitul lunii ianuarie, pentru a da comitetului timp să le evalueze. Preşedintele s-a întors la birou abia în acea lună.
Dar dacă planul său de pace pentru Gaza se materializează şi se menţine – Trump a anunţat joi seara că Israelul şi Hamas au convenit asupra primei faze –, Graeger crede că ar putea fi un candidat bun pentru anul viitor. „Cred că ar fi dificil să nu ne îndreptăm atenţia în direcţia lui”, admite ea.
DEZBATERI
Toate acestea constituie o temă bogată de dezbatere în cadrul cursului despre război, pace şi Premiul Nobel de la Universitatea din Oslo.
„Există un element de recunoştinţă şi recunoaştere a meritelor asociat cu câştigătorii”, spune Thanos Marizis, un student grec la masterat, în timp ce stă cu prietenii în biblioteca universităţii. „Premiul ar trebui să fie o recunoaştere a eforturilor tale de a obţine pacea în sensul de a aduce beneficii umanităţii, nu ţie însuţi”, argumentează el.
Kathleen Wright, în vârstă de 21 de ani, merge mai departe: „Să vezi oameni care şi-au riscat viaţa şi au primit acest premiu în semn de recunoaştere – adolescenta Malala Yousafzai a fost împuşcată de talibani – şi apoi să te laşi purtat de ego şi să-ţi pui prietenii să sune comitetul mi se pare ridicol, este lipsit de respect”, spune ea. Tânăra crede că scopul premiului este de a celebra persoane sau organizaţii mai puţin cunoscute, care fac o muncă vitală. „Când lucrezi pentru pace, nu începi doar cu figurile proeminente, ci cu grupuri mai mici – şi cred că este important să celebrăm acest lucru”, accentuează ea.
Mulţi lideri mondiali se numără, desigur, printre laureaţi. Pe pereţii sălii Comitetului Nobel se află cei patru preşedinţi americani care au câştigat premiul, inclusiv Barack Obama, premiat la doar câteva luni după începerea primului său mandat. Acest lucru l-a iritat pe succesorul său – „dacă m-aş fi numit Obama, aş fi primit Premiul Nobel în zece secunde”, s-a plâns preşedintele Trump.
Aceste pereţi vorbesc despre numeroasele probleme împotriva cărora laureaţii au luptat din 1901: războaie, apartheid, arme nucleare, schimbări climatice. Anul acesta ar putea fi oarecum umbrit de campania de la Casa Albă.
Dar dacă Donald Trump vrea să afle ce s-a întâmplat în spatele uşilor comitetului, cine l-a nominalizat şi cu cine s-a confruntat, va avea o problemă – documentele sunt păstrate secrete timp de 50 de ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
