Bruxellesul a lansat un atac dur contra României pe tema luptei împotriva corupţiei şi independenţa justiţiei, cu doar câteva săptămâni înainte ca Bucureştiul să preia preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE), comentează presa internaţională, în urma publicării raportului Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

CE arată în raport că Guvernul a subminat lupta împotriva corupţiei prin modificări ample ale sistemului judiciar şi demiterea unui procuror lăudat de statele membre UE pentru eforturile pe care le-a depus în dezvăluirea corupţiei la nivel înalt, scrie FINANCIAL TIMES.

Acest lucru relevă adâncirea disensiunilor în UE pe tema statului de drept şi unei ascensiunii a autocraţiei în Uniune, în care Polonia şi Ungaria sunt acuzate de încălcarea valorilor fundamentale europene, comentează cotidianul britanic.

Situaţia României a ajuns pe agenda Bruxellesului în timp ce Bucureştiul se pregăteşte să preia preşedinţia UE la 1 ianuarie, notează publicaţia.

Regresele României sunt ”foarte, foarte triste”, după eforturile pe care le-a întreprins de când a aderat la UE în ianuarie 2007, a apreciat marţi prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans.

”Regret că România nu doar că a blocat reforma, ci a redeschis şi a făcut paşi înapoi în probleme în care a înregistrat progrese în ultimii zece ani”, a subliniat el.

Eforturile în lupta împotriva corupţiei au reprezentat ”un maraton şi ar fi o trgedie dacă, pe ultimii câteva sute de metri ai maratonului, maratonistul ar începe să fugă în direcţia opusă”, a apreciat el.

CE critică dur România în ultimul raport cu privire la progresele sale în lupta împotriva corupţiei, în cadrul MCV, instituit la aderarea ţării la Uniune.

Bruxellesul a prezentat marţi opt recomandări suplimentare faţă de cele din 2007, inclusiv oprirea imediată a modificării legilor justiţiei, Codului Penal şi schimbarea procurorilor de rang înalt. Noua legislaţie va afecta independenţa procurorilor şi va scoate de sub incidenţă forme de corupţie, denunţă unii critici.

Preşedintele român Klaus Iohannis, şi-a exprimat îngrijorarea, apreciind luni că ţara nu este în măsură să conducă UE timp de şase luni. Din această poziţie, Bucureştiul va putea să influenţeze agenda europeană şi să gestioneze proceduri de infringement vizând Polonia şi Ungaria cu privire la presupuse încălcări ale statului de drept.

Iohannis, un opozant liberal al social-democraţilor aflaţi la putere, a declarat, după demisia vineri a ministrului român însărcinat cu Afaceri Europene Victor Negulescu, unul dintre responsabilii preşedinţiei române a UE, că, în timpul preşedinţiei române a UE ”nu există şansa” unui ”Guvern bun sau unei implicări corespunzătoare în afacerile europene”.

Guvernul se confruntă cu o ”problemă de credibilitate”, în urma faptului că imaginea îi este afectată de ”încercări constante de a submina reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei” din ianuarie 2017, declară pentru FT Laura Ştefan, o expertă în lupta împotriva corupţiei de la Expert Forum din Bucureşti.

”Judecând după reacţiile liderilor coaliţiei la putere, există puţină dorinţă de a se inversa tendinţa de a da înapoi”, apreciază ea.

Laura Codruţa Kovesi a fost destituită de la DNA în iulie, după ce a obţinut condamnarea a zeci de oficiali, inclusiv miniştri şi parlamentari, în mandatul său de cinci ani, iar înlocuirea sa în funcţie a fost blocată.

Procurorul general român Augustin Lazăr - care supervizează anchete cu privire la violenţe din timpul demonstraţiilor antiguvernamentale de la 10 august, soldate cu peste 450 de răniţi - a fost demis luna trecută.

Atmosfera politică din România este tot mai tulbure, în contextul în care susţinători ai lui Liviu Dragnea luptă împotriva unor anchete care-l vizează, comentează FT, adăugând că liderul PSD este considerat unul dintre cei mai puternici politicieni români, dar care nu poate deveni premier din cauza unei condamnări privind o fraudă electorală.

Site-ul POLITICO scrie că Bucureştiul a primit prin raportul MCV - cel mai critic de la instituirea Mecansimului în 2007 - o nouă lovitură, spre deosebire de concluziile favorabile Bulgariei, care ar putea fi scoasă din Mecanism până la sfârşitul anului.

Tot marţi, Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie, cu 473 la 151 de voturi şi 40 de abţineri, prin care-şi exprimă ”îngrijorarea profundă” faţă de riscul subminării reformei justiţiei din România în lupta împotriva corupţiei.

Bucureştiul urmează să prezideze, prin Consiliul European, o serie de politici-cheie în vederea alegerilor europene şi plecarea regatului Unit din UE, notează site-ul, care aminteşte că premierul Viorica Dăncilă a fost primit luna trecută cu răceală în hemiciclul de la Strasbourg, când i-a transmis lui Timmermans, pe tema statului de drept în România, că MCV nu prezintă întreaga imagine a ceea ce se întâmplă în ţara sa.

Preşedintele CE Jean-Claude Juncker declara luna trecută că doreşte ca România să devină stat membru Schengen anul viitor, avertizând totodată că Bucureştiul se îndepărtează de acest obiectiv ”distanţându-se” de statul de drept, aminteşte RADIO FREE EUROPE/RADIO LIBERTY.

Uniunea Europeană a încercat marţi să sporească presiunea exercitată asupra României pentru a opri reforme judiciare contestate şi să împiedice Bucureştiul să se îndepărteze de valorile democratice în timp ce se pregăteşte săpreia preşedinţia UE, comentează REUTERS.

”Trebuie să fim fermi şi să susţinem populaţia română”, a îndemnat Timmermans, care a avertizat de asemenea pe tema libertăţii presei.

Transparency International clasează România drept unul dintre cele mai corupte state UE, notează agenţia.

Bruxellesul, care examinează eventuale sancţionări ale Polonei şi Ungariei, acuzate de slăbirea statului de drept, este îngrijorat că România le urmează exemplul, comentează agenţia, însă Timmermans a subliniat că, spre deosebire de cele două foste ţări comuniste, preşedinţia UE pune România în centrul atenţiei.

”Bucureştiul ar trebui să folosească oportunitatea preşedinţiei sale în vederea bunei guvernanţe şi să înceapă prin a implementa reforme care să consolideze statul de drept acasă”, a îndemnat Ska Keller, conducătoarea grupului Verzilor în PE.

Îngrijorările UE urmează unei serii de modificări legislative şi schimbări de personal impuse de PSD de când a venit la putere în urmă cu doi ani, scrie DEUTSCHE WELLE.

Liviu Dragnea a respins criticile CE, apreciind că ”adevăratele subiecte cu privire la România sunt în afara vreunui raport sau mecanism de monitorizare”.

România poate fi scoasă din MCV şi adera la Schengen dacă respectă standardele europene, subliniază postul german.

Guvernul social-democrat al Vioricăi Dancilă, care a promis că România ”nu se va îndepărta niciodată de calea europeană” este criticat dur din cauza reformei justiţiei, în cadrul căreia au fost adoptate mai multe legi anul acesta, atât de CE - care a ameninţat cu sancţiuni, cât şi de Consiliul Europei (CoE), organul paneuropean al drepturilor omului, scrie AFP.

În ianuarie 2017, România a fost zguduită de manifestaţii fără precedent de la căderea regimului comunist în 1989.

”Guvernul român şi premierul său au făcut promisiuni clare PE, le vom aminti aceste promsiuni”, a declarat marţi liderul grupului parlamentar PPE, majoritar în PE, Manfred Weber.

Eurodeputaţii urmează să se exprime miercuri prin vot asupra unei rezoluţii care insistă asupra necesităţii implementării unui mecanism UE menit să asigure faptul că democraţia şi statul de drept sunt respectate în toate statele membre UE.

Cu scopul de a încetini cursul anchetelor şi a sparge voinţa anchetatorilor, Liviu Dragnea, liderul PSD şi preşedintele camerei Deputaţilor - judecat în legătură cu abuzuri de putere şi angajări fictive - şi-a numit oameni în Justiţie pentru a modifica cariera unor procurori, a consolida controlul politic asupra parchetului, a slăbi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi a înfiinţa o secţiune specială însărcinată cu anchetarea magistraţilor, scrie LE FIGARO într-un reportaj.

Guvernul său, abia numit, în decembrie 2016, a ”decretat război instituţiei judiciare” şi a ”pregătit în secret” această ofensivă, neanunţată în programul electoral al PSD, subliniază cotidianul francez.

CE saluta la începutul lui 2017 ”tendinţa pozitivă afişată de România în domeniul luptei contra corupţiei şi protecţiei independenţei sistemului judiciar în ultimii ani, iar Guvernul hotăra, pe 31 ianuarie 2017, prin ordonanţă, să scoată de sub incidenţă penală anumite infracţiuni cu scopul de a opri mai multe anchete vizând conducători politici, aminteşte cotidianul.

Unul dintre cele mai mari scandaluri - "Teleormanleaks" - a izbucnit, însă, în urmă cu doar câteva zile, scrie radioteleviziunea belgiană RTBF, care evocă transformarea Teldrum dintr-o structură publică într-o societate privată şi presupuse deturnări de fonduri publice româneşti şi europene.

”Avem astăzi probe care arată că construirea unor noi drumuri este suprafacturată. Totul s-a făcut mulţumită constituirii unui grup influent de oameni de afaceri şi politicieni, care le-a permis să obţină majoritatea contractelor publice. Prejudiciul este enorm. El este de cel puţin 60 de milioane de euro”, declară Elena Dumitru, o avertizoare de integritate de la "Rise Project", un ONG care a efectuat o anchetă de câteva luni.

Aceste dezvăluiri au fost făcute săptămâna aceasta, după ce avertizorii de integritate au pus mâna pe o valiză găsită la câţiva paşi de întreprindere. ”În această valiză am găsit sute de documente, fotografii, USB-uri şi nume. Inclusiv pe cel pe care-l căutăm de mut timp: Liviu Dragnea”, declară ea.

Dragnea a devenit prefect al judeţului Teleorman în 1996, a urcat în ierarhia politică, a devenit deputat în 2012 şi preşedinte PSD în 2013. În 2016, după victoria partidului, se vedea premier, însă legea română îi interzice acest lucru din cauza unei condamnări penale. Condamnat într-un dosar de fraudă electorală şi de abuz de putere în altul, el neagă orice implicare în "Teleormanleaks".

El este un politican puternic şi influent, conduce partidul majoritar în România şi nu se teme de justiţie, afirmă postul belgian. Însă ”problema sa este că avem proba că şi-a pus prieteni la conducerea societăţii şi că se duceau împreună în vacanţe în Brazilia sau la vânătoare”, afirmă Dumitru.

Avertizorii de integritate promit şi alte dezvăluiri în zilele următoare, însă Teldrum contraatacă, le cere să-şi dezvăluie sursele şi-i ameninţă că le cere despăgubiri în valoare de 20 de milioane de euro.

Angela Merkel a denunţat marţi derive ale unor guverne de la statul de drept. ”Cei care pun în discuţie în ţara lor legalitatea, libertatea presei, pun în discuţie şi statul de drept în ansamblul Uniunii. Aceasta din urmă poate să funcţioneze ca o comunitate de drept doar dacă acelaşi drept este respectat peste tot”, avertizat ea marţi în PE, arătând cu degetul, fără să le numească, Ungaria, Polonia şi România, relatează RFI.

Eurodeputata socialistă franceză Sylvie Guillaume, care deşi face parte din aceeaşi tabără ca premierul român, a votat marţi în favoarea rezoluţiei care îndeamnă România să nu încalce statul de drept.

”Sunt mai multe lucruri care ridică probleme, dar ele se concentrează în general asupra problemei justiţiei şi modificării legii, fiind vorba despre lupta împotriva corupţiei”, a declarat ea. ”Aici este vorba despre o eventuală scădere a controlului, un lucru important pentru noi”.

În afară de reforma judiciară, anumite ”semnale” transmise de Bucureşti, cu privire la familie, îngrijorează de asemenea, a mai avertizat eurodeputata.

”Guvernul român a dat drumul unui referendum pe tema familiei, vrând să înscrie definitiv în Constituţie că un cuplu este neapărat un cuplu între bărbaţi şi femei. Pentru noi, acest lucru nu este deloc conform valorilor pe care vrem să le apărărm”.

Sylvie Guillaume trage totodată un semnal de alarmă cu privire la ”o atmosferă care parte să se înrăutăţească” în România şi, în general, în Europa de est. ”Cum am considerat că am fost foarte critici faţă de Ungaria şi Polonia, ne pare normal din punct de vedere politic, de asemenea, să supraveghem ceea ce constituie câteva derive, fiind vorba despre un guvern care ne este apropiat”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.