Biserica Sfântului Mormânt şi-a redeschis porţile, după 40 de zile

După 40 de zile, Biserica Sfântului Mormânt şi-a redeschis porţile, după ce a fost închisă din cauza măsurilor restrictive impuse ca urmare a războiului. În aceeaşi zi, s-au redeschis şi celelalte locuri sfinte, relatează AFP.

Joi, cu puţin înainte de ora 05:00 dimineaţa, în complexul Moscheii Al-Aqsa din Ierusalim, un musulman se ruga cu lacrimi în ochi. Câteva ore mai târziu, o emoţie similară i-a cuprins pe creştini şi evrei, odată cu redeschiderea locurilor sfinte ale oraşului, în urma armistiţiului cu Iranul.

Oraşul Vechi din Ierusalim este locul unde se află principalele locuri sfinte pentru toate cele trei religii avraamice, care au fost închise de la începutul războiului declanşat de atacul SUA-Israel asupra Iranului din 28 februarie.

Pentru prima dată în 41 de zile, credincioşii musulmani s-au întors la Moscheea Al-Aqsa, evreii la Zidul Plângerii şi creştinii la Biserica Sfântului Mormânt.

La Al-Aqsa, al treilea loc sfânt al islamului, care a fost închis în cea mai mare parte a lunii sacre musulmane Ramadan din acest an, mii de credincioşi au îndeplinit ritualul rugăciunii de zori sub o prezenţă masivă a poliţiei.

Un bărbat stătea la intrarea în sala de rugăciune Al-Qibli, împărţind şerveţele de hârtie credincioşilor copleşiţi de emoţie.

Suzan Allam, care a venit împreună cu soţul şi fiica sa, a declarat pentru AFP că întoarcerea la Al-Aqsa a fost ca „o petrecere”.

Hamza al-Afghani, un tânăr palestinian, a vorbit despre o „bucurie de nedescris”.

„Moscheea Al-Aqsa este sufletul Ierusalimului”, a spus un alt credincios, care a refuzat să-şi dezvăluie numele din motive de securitate.

Poliţia a început să disperseze credincioşii musulmani la ora 6:30 dimineaţa pentru a permite evreilor religioşi să intre în complex, provocând furia mulţimii.

Conform unor acorduri de lungă durată, evreii pot vizita complexul – pe care îl venerează ca fiind locul primului şi al doilea templu evreiesc – dar nu li se permite să se roage acolo.

Israelul afirmă că se angajează să menţină acest status quo, deşi palestinienii se tem că acesta este erodat, întrucât unii evrei religioşi încalcă din ce în ce mai des aceste reguli pentru a veni să se roage.

„Un miracol”

La o aruncătură de băţ de Al-Aqsa, aceeaşi fervoare religioasă era prezentă în timp ce creştinii sărbătoreau liturghia la Biserica Sfântului Mormânt, care cuprinde locurile unde creştinii cred că Iisus Hristos a fost răstignit, îngropat şi mai târziu înviat.

Lacrimile curgeau din ochii lui Uwde Sliman, o etiopiană de 40 de ani înfăşurată într-un şal alb, când a ieşit din biserică.

„Nu am cuvinte”, a spus ea, zâmbind şi cerându-şi scuze.

„A trecut o lună, a fost foarte, foarte, foarte greu, dar slavă Domnului că suntem în viaţă... toţi creştinii sunt fericiţi astăzi.”

Imad Marcos era entuziasmat de redeschiderea bisericii, pozând în faţa clădirii mai întâi cu ochelarii de soare pe nas, apoi fără.

„Nu eram sigur că va fi deschisă. Dar când am ajuns aici, a fost un miracol”, a spus omul de afaceri americano-egiptean, care face în fiecare an un pelerinaj la Ierusalim din Miami.

„S-ar putea să plec mâine, nu azi. Pentru că va trebui să mă bucur de locul acesta toată ziua”, a spus el.

Părintele Andrea, care a oficiat liturghia joi, nu a fost surprins de numărul redus de credincioşi prezenţi „în aceste vremuri dificile”.

„Puţin câte puţin, sperăm că se vor întoarce”, a spus el.

„Ca acasă”

La Zidul Plângerii, zeci de credincioşi evrei s-au rugat spre sfârşitul dimineţii.

„Sunt atât de fericită că pot să mă întorc. Aici mă simt ca acasă”, a spus Ayla, în vârstă de 19 ani.

Yehuda Bandel, un profesor pensionar de 70 de ani care locuieşte într-o suburbie a oraşului de coastă Tel Aviv, a simţit aceeaşi bucurie.

Bandel a venit cu întreaga familie pentru a sărbători viitoarea bar mitzvah a nepotului său, ritualul evreiesc de trecere la maturitate.

„Este prima dată când poartă tefilin”, a spus Bandel cu entuziasm, referindu-se la micile cutii din piele neagră care conţin suluri ale Torei.

Pe lângă redeschiderea locurilor sfinte din Ierusalim, autorităţile israeliene au ridicat majoritatea restricţiilor legate de starea de urgenţă.

Aceasta exclude zona de frontieră din nordul ţării, lângă Liban, unde continuă războiul împotriva Hezbollahului, susţinut de Iran.