Uniunea Europeană (UE) ar putea să impună - încă de luna aceasta - interdicţii de călătorie şi să blocheze averile unor apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, după ce Franţa şi Germania şi-au exprimat voinţa de a sancţiona Kremlinul în dosarul Navalnîi, declară trei diplomaţi pentru Reiuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aceste noi sancţiuni, în urma unei otrăviri a principalului opozant politic al Kremlinului Aleksei Navalnîi, ar urma să fie primele impuse într-un nou cadru, adoptat în decembrie, care permite UE să-i sancţioneze pe cei care încalcă drepturile omului în întreaga lume.

Însă Parisul şi Berlinul par să vrea să refuze măsuri mai dure, propuse de către unii europeni, precum o suspendare a lucrărilor la oleoductul Nord Stream 2 între Rusia şi Germania, un proiect al cărui principal promotor este gigantul rus în domeniul gazelor naturale Gazprom.

Presiuni în vederea impunerii unor sancţiuni au crescut după ce Moscova a înfuriat UE săptămâna trecută prin expulzarea a trei diplomaţi german, polonez şi suedez, fără să-l avertizeze pe şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, care se afla într-o vizită la Moscova.

Franţa şi Germania spun acum că este necesară o reacţie.

Polonia, ţările baltice, Cehia şi România exercitau deja presiuni în vederea unor sancţiuni, iar unda verde a celor două mari puteri europene arată că este puţin probabil ca alte stete UE să se opună unor sancţiuni.

O decizie în acest sens ar putea să fie luată la următoarea reuniune a miniştrilor de Externe din UE, la 22 februarie.

”Nu mai putem evita, de-acum, sancţiunile”, declară un diplomat european. ”Există un consens care include Germania în vederea unor sancţiuni. Nu putem răspunde altfel”, adaugă el.

O ”REACŢIE FERMĂ”, NECESARĂ

Germania l-a susţinut în mod public pe Aleksei Navalnîi, care a fost îngrijit în această ţară în urma unei presupuse otrăviri cu un agent neurotixic de tip noviciok în Rusia în vară.

Însă ea are legături energetice strânse cu Rusia, care controlează o treime din piaţa europeană a gazelor naturale.

Berlinul şi Parisul nu vor ca sancţiunile să vizeze proiectul Nord Stream 2, în pofida sancţionării de către Statele Unite a întreprinderilor care lucrează la oleoduct şi unei rezoluţii prin care Parlamentul European (PE) îndeamnă la blocarea acestui proiect.

Ministrul german de Externe Heiko Maas a declarat miercuri, în Parlament, că este necesară o sancţionare a celor care se fac vinovaţi în Rusia de otrăvirea lui Navalnîi.

Întrebat de Reuters dacă Franţa susţine impunerea unor sancţiuni, Ministerul francez de Externe a apreciat că ”ultimele evoluţii, mai ales cu privire la situaţia lui Aleksei Navalnîi, vor fi deplin integrate în acest exerciţiu. O reacţie unită, fermă şi globală a UE este necesară”.

UE a impus deja sancţiuni economice Rusiei, după ce Moscova a anexat Peninsula ucraineană Crimeea în 2014.

Ea a impus anul trecut interdicţii de călătorie şi a blocat averile a şase apropiaţi ai lui Vladimir Putin, după otrăvirea lui Navalnîi, care-l acuză pe Putin şi FSB-ul 

Moscova respinge aceste acuzaţii şi consideră că nu există vreo probă a vreunei otrăviri.

Atunci când un fost spion rus, Serghei Skripal, a fost otrăvit în 2018 în Marea Britanie, pe atunci membră UE, europenii au avut nevoie de un an de zile să impună sancţiuni, care au vizat agenţi ai serviciului militar rus de informaţii GRU şi nu lideri naţionali.

Asupra Bruxellesului se exercit presiuni să impună măsuri mai dure şi mai rapid.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.