În timp ce potopuri şi incendii devastatoare ţin prima pagină în întreaga lume, 195 de ţări încep luni să adopte noi previziuni ale unor experţi ONU în domeniul climei - un raport de referinţă care urmează să consolideze îndemnuri la a acţiona mai rapid şi mai puternic împotriva modificărilor climatice, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

La şapte ani de la ultima evaluare, acest nou raport întocmit de GIEC cade în toiul unei avalanşe de catastrofe care au pus impactul deregelemtării climatice în prim-plan, prin precipitaţii excepţionale în China şi în Germania şi prin temepraturi uluitoare în Canada.

Însă, în pofida şocului imaginilor, unii se tem că această reintensificare a interesului poate fi doar trecătoare, în contextul în care li se cer acţiuni cruciale privind viitorul omenirii liderilor lumii, care urmează să se reunească în noiembrie la conferinţa COP26 de la Glasgow, în Scoţia.

”În acest moment, toată lumea vorbeşte despre urgenţa climatică şi pe drept cuvânt. Însă imediat ce aceste tragedii vor trece, vom uita probabil din nou şi vom continua ca înainte”, îşi exprimă îngrijorarea activista Greta Thunberg, care a scos milioane de tineri în stradă, în ultimii ani, pentru a cere guvernelor să reducă în mod drastic şi imediat emisiile de gaze cu efect de seră.

Raportul GIEC, care urmează să fie publicat la 9 august - al cărui ”rezumat destinat decidenţilor” urmează să fie negociat rând cu rând, cu uşile închise, în mod virtual timp de două săptămâni - urmează să actualizeze evaluarea şi  previziunile climatice cu o creştere a temperaturii mondiale, o creştere a nivelului oceanelor şi o intensificare a evenimentelor extreme.

Alte două părţi ale documentului urmează să fie publicate la începutul lui 2022.

Partea cu privire la impact, după care AFP scrie că a obţinut o versune preliminară, arată cum se va transforma în mod inevitabil viaţa pe Terra în următorii 30 de ani, eventual mai devreme. Însă acest document urmează să fie prezentat abia după COP26.

”Datele şi statisticile sunt inestimabile, însă lucru de care nevoie lumea acum mai mult decât orice altceva este acţiunea climatică. Popoarele din întreaga lume cer acest lucru”, pleda săptămâna trecută însărcinata ONU cu modificările climatice Patricia Espinosa.

”Ele vor un leadership îndrăzneţ şi curajos care să ne îndepărteze de calea actuală a distrugerii, pentru a ne conduce pe calea care opune rezistenţă modificărilor climatice, calea propusă de către Acordul de la Paris”, sublinia ea.

Prin semnarea Acordului de la Paris, în 2015, aproape toate ţările din lume s-au angajat să reducă emisiile de CO2 cu scopul de a limita încălzirea ”cu mult sub” +2°C faţă de nivelul din epoca preindustrială, dacă este posibil la +1,5°C.

SUB +1,5°C?

În contextul în care planeta s-a încălzit deja cu aproximativ 1,1°C, iar fiecare fracţiune de grad Celsius în plus aduce o serie de evenimente extreme în plus, acest prag de +1,5°C a devenit obiectivul prioritar al multor activşti şi oficiali politici.

Dar poate, oare, să fie atins acest prag? Aceasta este una dintre întrebările la care urmează să răspundă evaluarea GIEC a mii de studii ştiinţifice recente.

Unii se tem că provocarea nu poate fi înfruntată, iar alţii - uneori de frica de a nu descuraja - insistă să spună nu este un lucru imposibil.

”Limitarea încălzirii (globale) la +1,5°C este în continuare, din punct de vedere fizic, tehnic şi economic posibilă. Însă nu pentru mult timp, dacă vom continua să acţionăm prea puţin şi prea târziu”, avertizează Kaisa Kosonen de la Greenpeace.

Pentru a spera că nu se va depăşi acest prag, este necesară o reducere anuală a emisiilor cu o medie de 7,6% din 2020 în 2030, potrivit ONU.

În 2020 a avut loc o reducere a acestei amplori din cauza pandemiei covid-19, însă este aşteptat o creştere puternică.

Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) preconizează emisii-record până în 2023, având în vedere faptul că partea consacrată energiei curate în planurile de ralnsare este slabă.

”Dar dacă nu reuşim (1,5°C) şi putem reuşi 1,6°C este mai bine decât 1,7°C, iar 1,7°C este mai bine decât 1,8°C", subliniază climatologul Robert Vautard, unul dintre autorii raportului GIEC.

”Izolările din 2020 au condus la o scădere a emisiilor de 6-7%. Dacă vrem să ajungem la o scădere a emisiilor de 40-50% în 2030, este clar ce avem de făcut. Ar însemna un covid pe an. Evident că nu dorim covid”, declară el AFP.

”Acest efort este colosal, însă rezultatul merită efortul”, pledează  el.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.