Un arhipelag norvegian la Arctica, Svalbard, a bătut un record absolut de căldură, cu o temperatură de aproape 22 de grade Celsius, iar sâmbătă a fost cea mai caldă zi de peste 40 de ani, aproapte egală cu recordul absolut, a anunţat Institutul Meteorologic norvegian, relatează AFP.
Prin 21,7°C înregistrate sâmbătă, la ora locală 18.00 (19.00, ora României) în apropiere de Longyearbyen, arhipelagul a înregistrat cea mai caldă zi de la înregistrarea datelor meteorologice.
Precedentul record data de la 16 iulie 1979, când mercurul a atins 21,3°C, a declarat pentru AFP meteorologul de serviciu la Institut, Kristen Gislefoss.
Acest grup de insule - mai cunoscut sub numele de Spitzberg -se află la 1.000 de kilometri de Polul Nord.
Vârful de căldură de sâmbătă - care ar urma să dureze până luni - depăşeşte cu mult valorile normale ale temperaturii în iulie, cea mai caldă lună în Arctica.
La Svalbard, temperatura în această perioadă este, de obicei, cuprinsă între 5 şi 8°C.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, Arctica se încălzeşte de două ori mai repede decât întreaga planetă.
Vara lui 2020 în regiune este marcată de episoade aproape caniculare în partea rusă a Arcticii - prin temperturi cu 5°C mai mari decât valoarea normală, începând din ianuarie, în Siberia şi un vârf de 38°C la începutul lui iulie dincolo de Cercul Arctic.
Un raport oficial norvegian - ”Climate in Svalbard 2100” - arată că temperatura medie la Svalbard în perioada 2070-2100 urmează să crească cu 7 până la 10°C faţă de nivelul din perioada 1970-2000, în funcţie de nivelul poluării umane în deceniile următoare.
Schimbarea este deja vizibilă - ”din 1971 în 2017, s-a observat o încălzire cu 3 până la 5°C, iar cele mai puternice creşteri se înregistrează iarna”, se arată în raport.
La Svalbard, cunoscut prin urşii săi polari, există în mod paradoxal o mină de cărbune - energia fosilă care produce cel mai mare nivel de gaze cu efect de seră - şi o ”Arcă a lu Noe vegetală”, inaugurată în 2008, pentru a proteja plante de om.

Acest loc, menit să reprezinte o paradă împotriva modificărilor climatice a fost victima unei încălziri. Lucrări în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro au fost necesare din cauza unei infiltraţii de apă, cauzată de topirea permafrostului în 2016.




























