Un arhipelag norvegian la Arctica, Svalbard, a bătut un record absolut de căldură, cu o temperatură de aproape 22 de grade Celsius, iar sâmbătă a fost cea mai caldă zi de peste 40 de ani, aproapte egală cu recordul absolut, a anunţat Institutul Meteorologic norvegian, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Prin 21,7°C înregistrate sâmbătă, la ora locală 18.00 (19.00, ora României) în apropiere de Longyearbyen, arhipelagul a înregistrat cea mai caldă zi de la înregistrarea datelor meteorologice.

Precedentul record data de la 16 iulie 1979, când mercurul a atins 21,3°C, a declarat pentru AFP meteorologul de serviciu la Institut, Kristen Gislefoss.

Acest grup de insule - mai cunoscut sub numele de Spitzberg -se află la 1.000 de kilometri de Polul Nord.

Vârful de căldură de sâmbătă - care ar urma să dureze până luni - depăşeşte cu mult valorile normale ale temperaturii în iulie, cea mai caldă lună în Arctica.

La Svalbard, temperatura în această perioadă este, de obicei, cuprinsă între 5 şi 8°C.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, Arctica se încălzeşte de două ori mai repede decât întreaga planetă.

Vara lui 2020 în regiune este marcată de episoade aproape caniculare în partea rusă a Arcticii - prin temperturi cu 5°C mai mari decât valoarea normală, începând din ianuarie, în Siberia şi un vârf de 38°C la începutul lui iulie dincolo de Cercul Arctic.

Un raport oficial norvegian - ”Climate in Svalbard 2100” - arată că temperatura medie la Svalbard în perioada 2070-2100 urmează să crească cu 7 până la 10°C faţă de nivelul din perioada 1970-2000, în funcţie de nivelul poluării umane în deceniile următoare.

Schimbarea este deja vizibilă - ”din 1971 în 2017, s-a observat o încălzire cu 3 până la 5°C, iar cele mai puternice creşteri se înregistrează iarna”, se arată în raport.

La Svalbard, cunoscut prin urşii săi polari, există în mod paradoxal o mină de cărbune - energia fosilă care produce cel mai mare nivel de gaze cu efect de seră - şi o ”Arcă a lu Noe vegetală”, inaugurată în 2008, pentru a proteja plante de om.

Acest loc, menit să reprezinte o paradă împotriva modificărilor climatice a fost victima unei încălziri. Lucrări în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro au fost necesare din cauza unei infiltraţii de apă, cauzată de topirea permafrostului în 2016.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.